Institutele de cercetare din România supraviețuiesc cu greu. Cum se finanțează și ce proiecte au
Pe ultimul loc din Europa și cu o alocare bugetară de doar 0,12 % din PIB, multe dintre cele 65 de institute de cercetare din România abia reușesc să supraviețuiască.
Unele își trimit angajații acasă. Sunt însă și cazuri în care cercetătorii au reușit să se finanțeze ori să obțina fonduri europene de milioane de euro pentru a-și desfășura activitatea. Câștigă bine și au proiecte pe termen lung cu firme de prestigiu.
La Institutul de cercetare Grigore Antipa din Constanța, peste 60 la sută din venituri provin din contracte cu agenți economici sau din proiecte care au obținut finanțare europeană.
De la studiul viețuitoarelor marine până la exploatări geologice continentale, experții au mereu de lucru. Recent, institutul a primit o comandă din partea unei firme private pentru un studiu privind creșterea în apa sărată a păstrăvului.
Cercetător: „Cercetările noastre arată că ritmul de creștere și calitatea cărnii sunt foarte mult îmbunătățite atunci când această specie este crescută în apa de mare."
Valeria Abaza, director institutul "Grigore Antipa" Constanța: „Aș putea spune că 64-65 la sută din veniturile noastre provin din proiectele cu finanțare europeană. Apoi mai avem contracte pentru firmele care realizează explorări și exploatări de resurse de pe platforma continentală, aici în momentul de față între 5 poate spre 10 la sută."
Și la stațiunea de cercetare și dezvoltare pentru pomicultură din Valu' lui Traian, județul Constanța, specialiștii produc și testează soiuri și tehnologii pe care ulterior le vând firmelor private sau persoanelor fizice.
Stațiunea mai vinde și puieți sau fructe. Foarte căutate sunt piersicile și caisele gustoase, toate din soiuri romanești, aclimatizate la condițiile meteo din Dobrogea.
Ion Caplan, director stațiune de cercetare Valu lui Traian: „Noi vindem produsul cercetării, creăm soiuri, tehnologii, dacă avem ani buni putem să ne acoperim și sută la sută."
Institutul de Cercetări Piscicole de la Galați funcționează sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice. Peste un sfert din venituri se obțin anual din proiecte de cercetare pentru diferite societăți comerciale sau cu fonduri europene. Acum au un parteneriat cu Republica Moldova pentru un studiu privind ecosistemele din Lunca Prutului.
Neculai Patriche, dir. științific Institutul de Cercetări Piscicole Galați: „Au fost ani în care autofinanțarea s-a dus la sută la sută.”
La nivel european, anul trecut, România a alocat cei mai puțini bani pentru cercetare.
