Ghețarii se topesc tot mai rapid. Nivelul mărilor și al oceanelor a crescut cu 3,5 cm de la jumătatea anilor 1990

62170980
Shutterstock

Gheaţa de pe Pământ se topeşte mai rapid decât la jumătatea anilor 1990, având în vedere că schimbările climatice au făcut ca temperatura globală să crească, arată o nouă cercetare publicată luni în The Cryosphere și citată de News.ro.

Per ansamblu, începând cu jumătatea anilor 1990, este estimat că 28.000 de miliarde de tone metrice de gheaţă s-au topit din gheţari, calote glaciare şi din mările lumii. Rata de topire este acum cu 57% mai rapidă decât în urmă cu trei decenii, au precizat oamenii de ştiinţă.

„A fost surprinzător să vedem o atât de mare creştere în doar 30 de ani. Oamenii recunosc, deşi gheaţa este departe de ei, că efectele topirii vor fi simţite de ei”, a spus co-autorul studiului Thomas Slater, glaciolog la Universitatea Leeds din Marea Britanie, citat de Reuters. 

Topirea gheţii de pe uscat - în Antarctica, Groenlanda şi munţi - a adăugat suficientă apă în Oceanul Planetar în decurs de trei decenii pentru a provoca o creştere a nivelului cu 3,5 centimetri. Gheaţa pierdută din gheţarii montani reprezintă 22% din totalul pierderii anuale înregistrate.

Cât priveşte zona arctică, gheaţa din mare s-a diminuat în ultimii ani. În 2020 a fost înregistrată a doua cea mai mică extindere a gheţii marine în cei peste 40 de ani de monitorizare prin satelit. Pe măsură ce gheaţa din mare dispare, este expusă apa care absoarbe radiaţia solară şi nu o reflectă în atmosferă. Acest fenomen, cunoscut ca amplificare arctică, face ca temperaturile regionale să crească şi mai mult.

Temperatura atmosferică globală a crescut cu aproximativ 1,1 grade Celsius începând cu perioada pre-industrială. Însă în zona arctică rata de încălzire a fost de peste două ori mai mare decât media ultimilor 30 de ani.

Folosindu-se de datele colectate în perioada 1994 - 2017, măsurători din teren şi simulări pe computer, echipa de cercetători britanici a calculat că lumea pierdea, în medie, 800 de miliarde de tone metrice de gheaţă pe an, în anii 1990, însă în ultimii ani, numărul a crescut la 1.200 de miliarde.

Cercetarea nu a luat în considerarea stratul de zăpadă anual, care are o reacţie puternică de albedou, şi nici gheaţa din râuri şi lacuri.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Vaccinul Moderna este eficient împotriva variantelor britanică şi sud-africană ale SARS-CoV-2

Compania americană în domeniul biotehnologiei Moderna Inc a anunţat luni că vaccinul său împotriva Covid-19 produce anticorpi care neutralizează noile variante ale noului coronavirus descoperite în Regatul Unit şi Africa de Sud, relatează AFP.

Cercetătorii au reuşit să facă prima fotografie 3D a coronavirusului - FOTO

Cercetătorii austrieci au reuşit, după aproape un an de pandemie, să realizeze prima fotografie 3D a SARS-CoV-2. Până acum au fost publicate doar reprezentări grafice ale virusului, potrivit Deutsche Welle, transmite news.ro.

Oamenii de ştiinţă germani au redat mobilitatea unor şoareci paralizaţi după leziuni la nivelul coloanei

Oamenii de ştiinţă germani au izbutit să redea mobilitatea unor şoareci paralizaţi după leziuni la nivelul coloanei vertebrale.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.