Fosile de acum 3,5 miliarde de ani ''indică faptul că viaţa pe Terra a apărut mult mai devreme''

61925132
iStock

Mai multe fosile microscopice descoperite în Australia într-o rocă datată acum 3,5 miliarde de ani sunt cele mai vechi fosile descoperite vreodată pe Terra.

De asemenea, reprezintă cea mai veche amprentă a unor microorganisme de pe planeta noastră, au confirmat oamenii de ştiinţă potrivit cărora viaţa ar fi apărut probabil mult mai devreme decât se credea până acum, relatează marţi AFP, citată de Agerpres.

Lucrarea publicată luni în cea mai recentă ediţie a revistei ştiinţifice americane Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) sugerează, de asemenea, că ar putea exista viaţă în alte părţi ale Universului, cel puţin sub forma microorganismelor.

Cercetătorii de la Universităţile din California şi Wisconsin-Madison au identificat, datorită unei noi tehnologii numită spectrometrie de masă, semnături chimice ale unsprezece exemplare microbiene care aparţin unui număr de cinci specii dintre care unele sunt similare cu cele existente astăzi.

''Acesta este primul cel mai vechi loc de pe planetă din care avem amprenta digitală morfologică şi chimică a vieţii'', a explicat John Valley, profesor de geoştiinţe la Universitatea din Wisconsin, principalul coautor al acestui studiu.

"De asemenea, am descoperit că există mai multe tipuri de metabolism şi diferite specii cu funcţii biologice diferite - unele produc metan, altele îl consumă sau utilizează energie solară pentru fotosinteză", a precizat acesta pentru sursa citată.

Metanul urma să formeze o parte semnificativă din atmosfera tânărului Pământ, bombardată frecvent de comete, unde oxigenul era rar sau absent.

Unele dintre aceste bacterii, acum dispărute, aparţineau grupului Archaea de microorganisme procariote unicelulare, fiinţe vii fără nucleu. Altele erau asemănătoare speciilor microbiene de astăzi.

Acest studiu sugerează că unele dintre microfosile - denumite astfel deoarece nu sunt vizibile cu ochiul liber - descrise pentru prima dată în 1993 în jurnalul ''Science'' pentru funcţia morfologia lor unică, cilindrică şi filamentoasă, ar fi putut să trăiască într-o perioadă când nu exista încă oxigen pe Pământ.

Aceste organisme - cu o lăţime de 0,01 milimetri - au format o comunitate de microorganisme foarte bine dezvoltate care probabil nu au constituit zorii vieţii", a mai spus profesorul Valley.

Faptul că mai multe tipuri de microbi trăiau deja acum 3,5 miliarde de ani ''ne indică faptul că viaţa pe Terra a apărut mult mai devreme, fără ca cineva să ştie exact când, şi confirmă totodată că nu este foarte dificil ca o formă de viaţă primitivă să evolueze către microorganisme mai avansate", a subliniat William Schopf, profesor de paleobiologie la Universitatea din California, un alt coautor al acestei lucrări.

Pentru el, acest studiu, alături de altele, indică faptul ca viaţa ar putea fi frecventă în cosmos. Concluziile cercetărilor publicate în 2001 de echipa profesorului Valley au sugerat că oceanele cu apă lichidă existau acum 4,3 miliarde de ani, cu peste 800 de milioane de ani înainte de fosilele descrise în această lucrare şi cu doar 250 de milioane de ani după formarea Pământului. "Nu avem nicio dovadă directă că viaţa exista acum 4,3 miliarde de ani, însă nu există niciun motiv pentru care să credem că acest lucru nu ar fi fost posibil. Este ceva ce cu toţii am dori să aflăm'', a mai spus Valley.

Studii publicate în septembrie în revista britanică ''Nature'' au scos la iveală descoperirea unor potenţiale indicii ale vieţii de acum 3,95 miliarde de ani, cele mai vechi până în prezent, însă acestea urmează să fie confirmate.

Microfosilele au fost identificate în granule de grafit - o formă de carbon - prezente în roci sedimentare vechi, descoperite în Australia de Vest.

Articol recomandat de sport.ro
Toate camerele au fost pe el! Cum a reacționat Cristiano Ronaldo, imediat după eliminarea de la Mondial
Toate camerele au fost pe el! Cum a reacționat Cristiano Ronaldo, imediat după eliminarea de la Mondial
Citește și...
Studiu: Consumul frecvent de băuturi cu zahăr în copilărie crește riscul de hipertensiune la vârsta adultă

Copiii și adolescenții care consumă frecvent băuturi îndulcite cu zahăr sau cantități mari de suc de fructe ar putea avea un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială la vârsta adultă, arată un studiu recent.

Studiu: Un ingredient popular din smoothie ar putea reduce beneficiile fructelor de pădure și absorbția antioxidanților

Data viitoare când îţi prepari un smoothie cu fructe de pădure, s-ar putea să vrei să renunţi la banană.

Telepatia devine realitate. Cercetătorii au dezvoltat un dispozitiv care citește gândurile și le transmite în cuvinte vorbite

Cercetătorii australieni au creat un dispozitiv care s-a dovedit capabil în testele de laborator să citească gândurile și să le transforme în texte și cuvinte vorbite. Practic, vorbim despre o tehnologie care face posibilă telepatia.

Recomandări
Unde au ajuns cele peste 400 de persoane din azilele ilegale din Bihor. Un bărbat a murit în timpul relocării

Ministerul Muncii transmite că 409 persoane aflate din azilele ilegale au fost identificate în urma perchezițiilor desfășurate în județul Bihor de procurorii DIICOT și polițiști. 

LIVE Rezultate BAC 2026. Primele note la Bacalaureat, disponibile. Rata de promovare de 74,8%, înainte de contestații

Primele rezultate de la Bacalaureat 2026 vor fi publicate astăzi pe bacalaureat.edu.ro. Absolvenții claselor a XII-a pot consulta în timp real rezultatele obținute la probele scrise pe stirileprotv.ro.

„Jokerul” Donald Trump, în centrul celui mai important summit NATO din ultimele decenii. Ce decizii sunt așteptate

Summitul NATO de la Ankara din următoarele zile are o miză uriașă, fiind considerat unul dintre cele mai importante din istoria de 77 de ani a Alianței.