Fosile de acum 3,5 miliarde de ani ''indică faptul că viaţa pe Terra a apărut mult mai devreme''

61925132
iStock

Mai multe fosile microscopice descoperite în Australia într-o rocă datată acum 3,5 miliarde de ani sunt cele mai vechi fosile descoperite vreodată pe Terra.

De asemenea, reprezintă cea mai veche amprentă a unor microorganisme de pe planeta noastră, au confirmat oamenii de ştiinţă potrivit cărora viaţa ar fi apărut probabil mult mai devreme decât se credea până acum, relatează marţi AFP, citată de Agerpres.

Lucrarea publicată luni în cea mai recentă ediţie a revistei ştiinţifice americane Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) sugerează, de asemenea, că ar putea exista viaţă în alte părţi ale Universului, cel puţin sub forma microorganismelor.

Cercetătorii de la Universităţile din California şi Wisconsin-Madison au identificat, datorită unei noi tehnologii numită spectrometrie de masă, semnături chimice ale unsprezece exemplare microbiene care aparţin unui număr de cinci specii dintre care unele sunt similare cu cele existente astăzi.

''Acesta este primul cel mai vechi loc de pe planetă din care avem amprenta digitală morfologică şi chimică a vieţii'', a explicat John Valley, profesor de geoştiinţe la Universitatea din Wisconsin, principalul coautor al acestui studiu.

"De asemenea, am descoperit că există mai multe tipuri de metabolism şi diferite specii cu funcţii biologice diferite - unele produc metan, altele îl consumă sau utilizează energie solară pentru fotosinteză", a precizat acesta pentru sursa citată.

Metanul urma să formeze o parte semnificativă din atmosfera tânărului Pământ, bombardată frecvent de comete, unde oxigenul era rar sau absent.

Unele dintre aceste bacterii, acum dispărute, aparţineau grupului Archaea de microorganisme procariote unicelulare, fiinţe vii fără nucleu. Altele erau asemănătoare speciilor microbiene de astăzi.

Acest studiu sugerează că unele dintre microfosile - denumite astfel deoarece nu sunt vizibile cu ochiul liber - descrise pentru prima dată în 1993 în jurnalul ''Science'' pentru funcţia morfologia lor unică, cilindrică şi filamentoasă, ar fi putut să trăiască într-o perioadă când nu exista încă oxigen pe Pământ.

Aceste organisme - cu o lăţime de 0,01 milimetri - au format o comunitate de microorganisme foarte bine dezvoltate care probabil nu au constituit zorii vieţii", a mai spus profesorul Valley.

Faptul că mai multe tipuri de microbi trăiau deja acum 3,5 miliarde de ani ''ne indică faptul că viaţa pe Terra a apărut mult mai devreme, fără ca cineva să ştie exact când, şi confirmă totodată că nu este foarte dificil ca o formă de viaţă primitivă să evolueze către microorganisme mai avansate", a subliniat William Schopf, profesor de paleobiologie la Universitatea din California, un alt coautor al acestei lucrări.

Pentru el, acest studiu, alături de altele, indică faptul ca viaţa ar putea fi frecventă în cosmos. Concluziile cercetărilor publicate în 2001 de echipa profesorului Valley au sugerat că oceanele cu apă lichidă existau acum 4,3 miliarde de ani, cu peste 800 de milioane de ani înainte de fosilele descrise în această lucrare şi cu doar 250 de milioane de ani după formarea Pământului. "Nu avem nicio dovadă directă că viaţa exista acum 4,3 miliarde de ani, însă nu există niciun motiv pentru care să credem că acest lucru nu ar fi fost posibil. Este ceva ce cu toţii am dori să aflăm'', a mai spus Valley.

Studii publicate în septembrie în revista britanică ''Nature'' au scos la iveală descoperirea unor potenţiale indicii ale vieţii de acum 3,95 miliarde de ani, cele mai vechi până în prezent, însă acestea urmează să fie confirmate.

Microfosilele au fost identificate în granule de grafit - o formă de carbon - prezente în roci sedimentare vechi, descoperite în Australia de Vest.

Articol recomandat de sport.ro
Victorie de moral obținută de Ucraina în fața Rusiei
Victorie de moral obținută de Ucraina în fața Rusiei
Citește și...
Omenirea intră în „datorie ecologică” din 30 iulie. Ce înseamnă acest lucru

Omenirea va intra, din 30 iulie, în perioada de „datorie ecologică”, după ce va epuiza resursele regenerabile pe care Pământul le poate reface într-un an, avertizează WWF-Adria.

Atacul cibernetic comis de agenți ChatGPT scăpați de sub control a fost de fapt mult mai amplu

OpenAI a dezvăluit că atacul cibernetic comis de agenți ChatGPT scăpați de sub control a afectat mai multe servicii, nu doar compania Hugging Face, așa cum se credea inițial.

O populație necunoscută de oameni a fost descoperită într-o peșteră. Nimeni nu știa de existența acestora

Într-o peșteră strâmtă din vestul regiunii Ladakh, la peste 4.000 de metri altitudine, cercetătorii au găsit oasele a zece oameni înmormântați acolo cu aproximativ 1.450 de ani în urmă. 

Recomandări
Seceta extremă se va amplifica în bazinul Dunării. Situația este gravă și pe alte râuri și lacuri, restricții la robinet

Căldura va amplifica seceta severă din bazinul Dunării. Sunt zone în care circulația pe fluviu este blocată din cauza nivelului scăzut al apei.

Declarațiile de avere ar putea fi din nou publice, dar cu multe informații ascunse. Ce nu vom mai putea afla

Declarațiile de avere ale demnitarilor ar putea fi din nou accesibile pentru toată lumea. Deputații au votat noua lege a integrității, care conține până la urmă, după lungi discuții, și obligativitatea publicării averilor. 

Greva continuă în unele spitale. Angajații cer garanții că legea salarizării nu le va reduce veniturile

Continuă greva în unele spitale, în timp ce altele nu au întrerupt deloc programul operator și de consultații. Premierul Ilie Bolojan a dat asigurări că, dacă va fi adoptat, proiectul legii salarizării nu va scădea lefurile din domeniul sanitar.