Dilema care a revoltat oamenii de știință. De ce trebuie ucisă o specie de bufnițe

×
Codul embed a fost copiat

Schimbările climatice nu au efecte dramatice doar asupra mediului, ci creează şi dileme etice bulversante. Într-un experiment controversat, guvernul american sacrifică o specie de bufniţe ca să salveze o alta.

 

Reportajul face parte din serialul "What can be saved?", în traducere "Ce poate fi salvat?", care se ocupa de eforturile făcute pe întreaga planetă pentru salvarea ori regenerarea ecosistemelor.

 

Bufniţele pestriţe au suferit un declin vertiginos în statele Washington, Oregon şi California, de pe coasta de nord-vest a Pacificului.

Citește și
planeta
”Nu vom trăi niciodată pe alte planete”. Explicația unui laureat Nobel pentru Fizică
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Dave Wiens, USGS biolog: „Bufnițele pestrițe au o mărime mijlocie și sunt maro. Sunt în mare măsură dependente de pădurile bătrâne, fiind adaptate să cuibărească și să vâneze în păduri mari cu arbori imenși.”

După ce bufniţele pestriţe au fost trecute pe lista speciilor în pericol de dispariţie, au fost sistate tăierile de copaci pe milioane de hectare de păduri seculare.

Însă, efectul n-a apucat să se facă simţit pentru că a apărut o altă ameninţare. Alt soi de bufniţe, cele nordice pătate, de pe Coasta de Est de felul lor, au năvălit în Vest şi concurează acum cu cele pestriţe pentru hrană şi spaţiu.

Dave Wiens, US Geological Survey biolog: „Bufnițele nordice pătate sunt un pic mai mari, mai agresive și provin din partea estică a Americii de Nord.”

Într-un efort de a le proteja pe cele ameninţate, responsabilii federali au dispus eliminarea a peste 2.400 de bufniţe nordice pătate în ultimii 4 ani.

Robin Bown, US Fish and Wildlife Service biolog: „Am pus la punct un protocol pentru înlăturarea bufnițelor, astfel încât procedurile să fie cât mai rapide și mai umane. Nu vrem ca animalele să sufere.”

Dave Wiens, US Geological Survey biolog: „Este revoltător să te apuci să omori niște bufnițe ca să le salvezi pe altele. Totuși, din punctul de vedere al conservării, suntem obligați s-o facem.”

Biologii studiază acum terenul pentru a constata dacă, odată competitorii înlăturaţi, bufniţele pestriţe revin în habitatul lor natural. Dacă rezultatele vor fi încurajatoare, probabil va fi autorizată uciderea mai multor păsări.

Fireşte, această abordare a stârnit o întrebare tulburătoare: Sunt oamenii îndreptăţiţi să intervină în acest fel pentru a salva specii pe cale de dispariţie?

Michael Harris, Friends of Animals: „Bufnițele nordice pătate au migrat de pe Coasta de Est pe cea de Vest în decursul a 25-50-100 de ani. De aceea noi nu considerăm asta drept o invazie.”

Activiştii pentru drepturile animalelor cred că guvernele ar face mai bine să protejeze mediul şi habitatul natural al vietăţilor în loc să desemneze ţapi ispăşitori şi victime colaterale.

„Dacă tot mai multe animale migrează din cauza unor factori precum schimbările climatice, ne vom trezi prinși într-o dilemă etică foarte tulbure, fiind nevoiți să alegem cum să manipulăm mediul și ecosistemele de pe întreaga planetă”, a adăugat acesta.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Povestea medicului care a cumpărat instrumente din propriul buzunar pentru a-și ajuta pacienții
Povestea medicului care a cumpărat instrumente din propriul buzunar pentru a-și ajuta pacienții

Atunci când îndemânarea, ştiinţă şi răbdarea sunt principalele tale calităţi, cu siguranţă ai datele necesare să ajungi un bun neurochirurg. În plus, doctorul Claudiu Matei are mereu o vorbă bună pentru pacienţi.

”Nu vom trăi niciodată pe alte planete”. Explicația unui laureat Nobel pentru Fizică
”Nu vom trăi niciodată pe alte planete”. Explicația unui laureat Nobel pentru Fizică

Cei doi oameni de ştiinţă elveţieni, Michel Mayor şi Didier Queloz, care au fost desemnaţi marţi câştigătorii Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu James Peebles au declarat că această distincţie este ''pur şi simplu extraordinară''.

Fost cercetător NASA: ”S-a găsit viață pe Marte în anii '70”
Fost cercetător NASA: ”S-a găsit viață pe Marte în anii '70”

Un fost om de știință al NASA susține că agenția spațială „a găsit dovezi de viață” pe Marte în anii ’70.

Recomandări
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână
Cum s-a adaptat un liceu de top din București la învățământul modern. Elevii de a 12-a vin la școală doar 3 zile pe săptămână

Unul din cele mai bune licee din București, Colegiul Național Gheorghe Lazăr, a simțit că trebuie să se reinventeze. În urmă cu patru ani directoarea a gândit un proiect pilot îndrăzneț, mai apropiat de cerințele actuale ale învățământului.  

TAROM și-a
TAROM și-a "pensionat" o parte din flotă. Soartă grea pentru unele avioane Airbus A318

Avioane Airbus care au aparținut flotei TAROM au ajuns la fier vechi. Două dintre acestea au fost dezasamblate de noul proprietar direct la Otopeni.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.