Descoperire misterioasă în Tibet. Ce "superputeri" aveau strămoşii localnicilor

Peştera Baishiya din Tibet
Agerpres

O fosilă recent găsită într-o peşteră din Tiber arată că "omul de Denisova", un strămoş al nostru de acum peste 100.000 de ani, avea "superputeri".

O specie dispărută de oameni asemănători neanderthalienilor a populat platoul tibetan în urmă cu peste 100.000 de ani şi ar fi transmis genele care îi ajută în prezent pe şerpaşi să supravieţuiască la altitudini mari, conform unei descoperiri revoluţionare citată de Press Association şi Reuters.

O mandibulă găsită într-o peşteră din Platoul Tibet din China oferă informaţii surprinzătoare despre modul în care ar fi putut arăta omul de Denisova, rudă misterioasă a omului de Neanderthal şi a speciei noastre, şi indică totodată faptul că acesta era capabil să supravieţuiască la altitudini mari.

Fosila recent descoperită - jumătatea dreaptă a maxilarului inferior al unui adolescent, ce include doi dinţi - datează din urmă cu 160.000 de ani, potrivit descrierii publicate miercuri de oamenii de ştiinţă.

Singurele fosile de denisovani cunoscute până în prezent sunt trei dinţi şi unele fragmente de oase descoperite în Siberia, în peştera Denisova.

Citește și
Luzia, fosilă reconstituită
Una dintre cele mai importante fosile din lume, găsită în ruinele unui muzeu
Reședința lui Vladimir Putin de la Marea Neagră a fost demolată. Motivul care a stat la baza acestei decizii

Fosila descoperită în China a fost găsită de un călugăr local, în 1980, în regiunea Xiahe. El a donat-o ulterior unui lama budist care a predat-o cercetătorilor de la Universitatea Lanzhou. Fosila dezvăluie detalii interesante atât despre răspândirea geografică a denisovanilor, cât şi despre înfăţişarea şi capacitatea lor surprinzătoare de a cuceri medii extreme.

Fosila din peştera Baishiya Karst, situată la 3.280 de metri altitudine, demonstrează nu doar că denisovanii au trăit în estul Eurasiei, ci şi că au populat o regiune aflată la altitudini înalte, cu un nivel redus de oxigen.

''Probabil că le-a fost foarte greu să trăiască acolo ca vânători-culegători şi totuşi au reuşit'', a declarat Frido Welker, specialist în antropologie moleculară la Universitatea din Copenhaga, unul dintre cercetătorii care au colaborat la studiul publicat în jurnalul Nature.

Specia noastră, Homo sapiens, a ajuns în zona platoului Tibet abia în urmă cu circa 40.000 de ani.

Şerpaşii trăiesc în Himalaya de cel puţin 6.000 de ani.

''Denisovanii au fost capabili să se adapteze la o gamă largă de medii diverse'', a notat arheolog Dongju Zhang de la Universitatea Lanzhou din China care a contribuit la acest studiu.

''Vechii hominizi au ocupat platoul tibetan în Pleistocenul mijlociu şi s-au adaptat cu succes la altitudinile înalte şi la mediile sărace în oxigen cu mult înainte de venirea în regiune a Homo sapiens modern'', a adăugat cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă nu au putut extrage ADN din fosila descoperită, însă au prelevat proteine din unul dintre molari pentru a stabili identitatea denisovană. ''În cazul fosilelor, proteinele pot supravieţui de circa zece ori mai mult decât ADN-ul'', a explicat paleoantropologul Jean-Jacques Hublin de la Institutul de Antropologie Evoluţionară Max Planck din Germania.

Proteinele provin din colagen, un component al ţesutului conjunctiv din părţi ale corpului, inclusiv din dentină.

Despre existenţa denisovanilor nu s-a ştiut nimic până în 2010 când cercetătorii au anunţat descoperirea rămăşiţelor din Siberia, testele ADN demonstrând că acestea aparţin unui grup înrudit cu omul de Neandertal, hominizi care au trăit în anumite zone din Eurasia. Cele două specii au interacţionat în mod semnificativ cu Homo sapiens - inclusiv încrucişare - înainte de a dispărea din motive incomplet înţelese.

Fosila studiată oferă indicii despre modul în care ar fi putut arăta omul de Denisova. ''Zona bărbiei este mult retrasă, iar dinţii care s-au păstrat sunt excepţional de mari'', a detaliat Hublin.

Unele populaţii asiatice moderne din zone îndepărtate, mai ales din Papua Noua Guinee, posedă urme superficiale însă semnificative de ADN derivat din denisovani, sugerând larga răspândire geografică a acestei specii.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO "A spus da!". Internaționalul român care și-a cerut iubita de soție într-un cadru mirific
FOTO "A spus da!". Internaționalul român care și-a cerut iubita de soție într-un cadru mirific
Citește și...
Fosilă unică găsită în România. Când a trăit fiara cu 4 rânduri de dinţi
Fosilă unică găsită în România. Când a trăit fiara cu 4 rânduri de dinţi

Cercetătorii de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca au descoperit o nouă specie de crocodil care a trăit în zona Hategului în urmă cu 70 de milioane de ani.

Una dintre cele mai importante fosile din lume, găsită în ruinele unui muzeu
Una dintre cele mai importante fosile din lume, găsită în ruinele unui muzeu

Prima fosilă umană descoperită în Brazilia, despre care se credea că a fost distrusă în incendiul de la Muzeul din Rio, a fost regăsită.

A fost descoperit ''cel mai vechi ochi'' într-o fosilă de acum 530 de milioane de ani
A fost descoperit ''cel mai vechi ochi'' într-o fosilă de acum 530 de milioane de ani

Oamenii de ştiinţă au descoperit o fosilă de acum 530 de milioane de ani despre care cred că este cel mai vechi ochi găsit până acum, informează joi The Independent.

Recomandări
Operațiune de amploare în Ialomița. Peste 200 de polițiști au descins în forță ca să oprească un conflict între două familii
Operațiune de amploare în Ialomița. Peste 200 de polițiști au descins în forță ca să oprească un conflict între două familii

O razie de proporții a început, miercuri dimineața în Bărbulești, Ialomița. Polițiștii aveau informații despre un conflict iminent între două familii, așa că au descins cu intenția să dezarmeze persoanele considerate periculoase.

Zeci de refugiați din Sri Lanka ar putea fi găzduiți în România. Reacția unuia când a aflat că va ajunge în țara noastră
Zeci de refugiați din Sri Lanka ar putea fi găzduiți în România. Reacția unuia când a aflat că va ajunge în țara noastră

Zeci de migranți aflați în custodia Marii Britanii și a SUA ar urma să ajungă în România, ca parte a unui program al ONU. Aceștia ar putea fi mutați apoi în Regatul Unit sau ar putea primi bani pentru a se muta înapoi în Sri Lanka.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, despre Schengen-ul deplin: „Nu există un pasager prins între uși la nesfârșit”
Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, despre Schengen-ul deplin: „Nu există un pasager prins între uși la nesfârșit”

Dacă vă deplasați cu mașina pe drumurile din Germania sau Franța, pregătiți-vă pentru posibile controale la graniță. Tot mai multe țări din spațiul Schengen reintroduc verificările la frontieră pentru a opri migrația ilegală.