De ce ziua are 24 de ore, iar minutul 60 de secunde? Ce nu stiai despre timp
Ne uitam la ceas de cateva ori in fiecare zi, intrebam ce ora este, ne calculam in cate minute ajungem la birou si cate zile mai sunt pana la concediu. Iata cateva detalii despre acesti termeni folositi atat de des, dar despre care stim atat de putin.
Ziua noastra de 24 de ore provine de la egiptenii din antichitate, care au impartit ziua in 10 ore, la care adauga o ora de rasarit si o ora de amurg.
“Noaptea a fost impartita in 12 ore, dupa ce egiptenii au studiat miscarea stelelor. Acestia au avut un sistem de 36 de grupari de stele numite “decani”. Fiecare decan apare pe cer la o diferenta de 40 de minute”, spune astronomul Nick Lomb de la Observatorul din Sydney.
Alegeri 2024
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
07:13
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
In sistemul egiptean, lungimea zilelor si a noptilor era inegala si varia in functie de anotimp.
“In timpul verii, zilele erau mai lungi ca noptile, iar in iarna era invers”, spune consultantul.
Subdiviziunea orelor si minutelor cu cifra 60 provine de de la babilonieni, care au avut o predilectie pentru numerele care formeaza baza cifrei sexagesimale (in baza 60).
Se presupune ca sistemul sexagesimal a fost ales deoarece 60 este cel mai mic numar care se divide la primele 6 numere, dar si la cifrele 10, 12, 15, 20 si 30.
“Am mostenit de la Babilonieni, nu numai orele si minutele, dar si impartirea unui cerc in 360 de grade sau parti”, spune Lomb.
Chiar si zilele erau impartite in 360 de parti numite “ush”. Fiecare parte este echivalenta cu 4 minute in sistemul nostru de masurare a timpului, completeaza astronomul.
Babilonienii erau interesati de cifra 360 deoarece asta era numarul de zile intr-un an, iar sistemul de 60 le-a permis sa efectueze calcule complexe.
In prezent, definitia timpului nu se mai bazeaza pe orbita pamantului in jurul soarelui, ci pe baza unui timp atomic.
Incepand cu anul 1967, o secunda este definita ca fiind durata a "9.192.631.770 de tranzitii energetice ale atomului de cesium", scrie Scientific American.
Pentru a mentine o concordanta intre timpul atomic si cel astronomic, ocazional se aduga asa numitele "secunde in plus". Astfel, nu toate minutele au 60 de secunde. De opt ori intr-un deceniu, un minut are de fapt 61 de secunde.
Sursa: ABC Science, Scientific American
Dată publicare:
18-07-2012 19:11