De ce poate dura ore sau chiar zile până când pielea își schimbă culoarea după o zi la plajă
Pentru mulți dintre cei care adoră să se bronzeze, a fost mult timp o întrebare care le-a dat de furcă: de ce bronzul apare abia după câteva ore sau chiar zile, după o zi la plajă?
Acum, cercetătorii pretind că au găsit răspunsul.
Potrivit cercetătorilor, atunci când suntem expuși la razele UV ale soarelui, răspunsul inițial al organismului este de a acorda prioritate reparării leziunilor ADN din celule, scrie Daily Mail.
Dar, timp de câteva ore, acest răspuns inhibă un alt mecanism responsabil pentru pigmentarea pielii - mai bine cunoscut sub numele de bronzare.
Noul studiu a fost realizat de o echipă de biologi de la Universitatea Tel Aviv din Israel, care au descoperit anterior că băile de soare pot stimula libidoul și pot crește apetitul sexual.
„Pigmentarea pielii se oprește în urma expunerii la soare, însă mecanismul care stă la baza acestei pauze este necunoscut”, spun ei în lucrarea lor, publicată în Journal of Investigative Dermatology.
Autorii explică cele două mecanisme la nivel celular care protejează pielea de expunerea la radiațiile UV periculoase.
Primul repară ADN-ul din celulele pielii deteriorate de radiații, în timp ce al doilea implică o producție crescută de melanină, un pigment natural din organism care conferă și culoarea închisă a părului și a ochilor.
Melanina, produsă și distribuită de celule speciale numite melanocite, închide pielea la culoare pentru a o proteja împotriva expunerii viitoare la radiații.
Atunci când suntem expuși la razele UV, primul mecanism îl paralizează efectiv pe celălalt până când corecția ADN-ului ajunge la apogeu, dar acest lucru se întâmplă la câteva ore după expunerea la UV.
„Informația genetică trebuie să fie protejată de mutații, astfel încât acest mecanism de reparare are prioritate în interiorul celulei în timpul expunerii la radiațiile ultraviolete de la soare”, a declarat autorul studiului, profesorul Carmit Levy de la Universitatea din Tel Aviv. „Mecanismul de reparare a ADN-ului le spune, în esență, tuturor celorlalte mecanisme din celulă: 'Opriți totul și lăsați-mă să lucrez în pace'”.
Cercetările anterioare ale echipei au arătat că o proteină numită MITF, care este activată în timpul expunerii la soare, este responsabilă pentru reglarea celor două mecanisme.
În noul studiu, aceștia arată că o altă proteină, numită ATM, care joacă un rol-cheie în repararea ADN-ului, activează primul mecanism, dezactivându-l în același timp pe cel de-al doilea.
Experimentele efectuate în laborator atât pe șoareci, cât și pe țesuturi de piele de animale au arătat că inhibarea ATM, cu alte cuvinte, eliminarea nivelurilor de proteină, induce pigmentarea.
„Acest proces valorifică probabil componentele mecanismului de pigmentare pentru a maximiza șansele ca celula să supraviețuiască fără mutații în urma expunerii la radiații”, a declarat profesorul Levy.
Echipa consideră că studiul lor ar putea contribui la viitoarele cercetări privind protecția pielii și, în cele din urmă, la prevenirea cancerului de piele.
Manipularea modului în care funcționează proteinele și a interacțiunii dintre cele două mecanisme ar putea proteja mai bine celulele pielii împotriva deteriorării ADN-ului sau ar putea crește pigmentarea.
Este bine cunoscut faptul că expunerea la radiațiile UV de la soare și de la paturile solare poate deteriora ADN-ul din celulele pielii și poate provoca cancer de piele.
Dacă în timp se acumulează suficiente leziuni ale ADN-ului, celulele pot începe să crească necontrolat, ceea ce poate duce la cancer de piele.
Acesta este motivul pentru care NHS și alte organizații de sănătate recomandă aplicarea de cremă de protecție solară pe piele la fiecare două ore pentru o protecție optimă.
Un tip de radiație UV numit UVB arde straturile superioare ale pielii (epiderma), provocând arsuri solare, în timp ce radiația UVA este cea care îi face pe oameni să se bronzeze.
Razele UVA pătrund în straturile inferioare ale epidermei, unde declanșează melanocitul pentru a produce melanină.
