Cercetătorii susțin că o vreme anormală ar fi putut constitui una dintre cauzele deceselor din timpul gripei spaniole

62118703
Getty

O vreme anormală ar fi putut avea un impact semnificativ asupra numărului de morți atât în timpul Primului Război Mondial, cât și în al pandemiei de gripă spaniolă din 1918.

 

Potrivit unor cercetători, multe persoane și-au pierdut viața și din cauza ploilor torențiale și a temperaturilor în scădere, transmite Science Alert.

Oamenii de știință au analizat îndeaproape modelele climatice din Europa între ani 1914 și 1919, prin intermediul unui miez de gheață extras din Alpi.

Urmele de sare de mare prinse în miezul de gheață au arătat fluxuri extrem de neobișnuite de aer din Oceanul Atlantic și precipitații din 1915, 1916 și până în 1918, care au coincis cu vârfurile ratelor de mortalitate pe câmpul de luptă european.

Mai multă apă ar fi însemnat o răspândire mai rapidă a virusului
 

Nivelul ridicat al umezelii și temperaturile scăzute ar fi putut contribui la pierderea mai multor vieți pe câmpul de luptă. Mai mult, pe lângă aceste condiții, experții au luat în calcul și migrarea păsărilor. Mai multă apă ar fi însemnat o răspândire mai rapidă a virusului, deoarece acesta se amesteca cu excremente de păsări, sugerează cercetătorii.

„Circulația atmosferică s-a schimbat și a fost mult mai multă ploaie, vreme mult mai rece în toată Europa timp de șase ani. În acest caz, a fost o anomalie, care are loc odată la 100 de ani. Nu spun că aceasta a fost cauza pandemiei, dar a fost cu siguranță un factor care a înrăutățit situația”, a declarat un expert de la Universitatea Harvard.

În afară de înrăutățirea condițiilor vremii, cercetătorii sugerează că această anomalie climatică ar fi putut juca un rol important în crearea mediului perfect pentru tulpina gripei H1N1 pentru a declanșa un al doilea val mai mortal al gripei spaniole, care a crescut odată cu încheierea războiului.

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Studiu: Nanoplasticele absorbite de plante pot prezenta riscuri pentru sănătate. Avertismentul cercetătorilor

Microplasticele şi nanoplasticele prezente în solurile agricole pot pătrunde în ţesuturile plantelor şi pot încetini creşterea acestora, conform unui studiu australian citat sâmbătă de agenţia Xinhua.

Studiu: Un organ ignorat ar putea fi cheia pentru o viață mai lungă. Ce au descoperit oamenii de știință

Noi cercetări contestă ideea că timusul devine inactiv la vârsta adultă, indicând în schimb un rol subtil, dar semnificativ, pe care acesta îl are în riscul de îmbolnăvire și în felul în care acționează tratamentele.

Oamenii de ştiinţă au identificat vârsta la care creşterea în greutate prezintă cel mai mare risc de deces prematur

Perioada din viață în care o persoană ia în greutate poate avea un impact important asupra sănătății pe termen lung. 

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.