Cercetătorii au descoperit „inamicii” invizibili care au decimat armata cu care Napoleon a vrut să cucerească Rusia

Spre sfârșitul domniei sale, în 1812, împăratul francez Napoleon Bonaparte a condus o armată de peste jumătate de milion de oameni pentru a invada Rusia. Șase luni mai târziu, după ce armata a fost forțată să se retragă, se estimează că doar câteva zeci de mii dintre soldații săi au reușit să se întoarcă în Franța, notează CNN.

Cunoscută ca unul dintre cele mai costisitoare războaie din istorie, moartea a sute de mii de soldați a fost atribuită luptelor, precum și foametei, frigului. Dar și unei epidemii de tifos.

Acum, cercetătorii au găsit dovezi în rămășițele ADN-ului soldaților că ar fi putut exista mai multe boli care au devastat armata, inclusiv două tipuri de bacterii nedetectate anterior.

„Anterior, credeam că există o singură boală infecțioasă care a decimat armata lui Napoleon – tifosul”, a declarat autorul principal Rémi Barbieri, fost cercetător postdoctoral la Institutul Pasteur din Paris, care în prezent ocupă un post postdoctoral la Universitatea Tartu din Estonia.

În schimb, cercetătorii au descoperit ceva neașteptat, deschizând ușa către descoperirea altor boli infecțioase care ar fi putut contribui la moartea soldaților, a adăugat el.

„Inamicii” invizibili care au decimat armata lui Napoleon

Cercetătorii au descoperit agenții patogeni — Salmonella enterica și Borrelia recurrentis, bacterii care provoacă febra paratifoidă și febra recidivantă — analizând dinții soldaților căzuți la datorie, găsiți într-un mormânt comun descoperit în 2001 în Vilnius, Lituania.

Noile descoperiri nu numai că oferă o imagine mai clară a unui eveniment istoric semnificativ, dar evidențiază și modul în care tehnologia a avansat și a deschis calea către înțelegerea circumstanțelor istorice, spun cercetătorii.

Bolile și vremea, inamicii pe care Napoleon nu i-a putut înfrânge

Când Napoleon și trupele sale au ajuns la Moscova, nu au fost întâmpinați de soldații ruși. În schimb, orașul era abandonat, cu recoltele arse și fără provizii disponibile, cum ar fi alimente sigure pentru consum sau haine curate. Pe măsură ce se apropiau lunile grele de iarnă, armata franceză a fost nevoită să se retragă, dar nu fără a se confrunta cu multe greutăți.

Rickettsia prowazekii, bacteria responsabilă de tifos, a fost detectată pentru prima dată în dinții soldaților lui Napoleon în cadrul unui studiu din 2006, dar cercetarea a fost limitată de tehnologia disponibilă la acel moment.

Pentru a afla dacă tifosul a fost singurul vinovat pentru moartea soldaților, autorii noului studiu au utilizat o metodă cunoscută sub numele de secvențiere de mare capacitate, care poate secvenția milioane de fragmente de ADN simultan. Aceasta permite identificarea ADN-ului puternic degradat, cum ar fi fragmentele de genom extrase din probe vechi de peste 200 de ani.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO O prezentatoare TV și-a cucerit fanii după ce s-a fotografiat la Italian Open: ”Bărbații merg la război pentru femei ca tine”