Ce este și cum se formează tornada. De ce sunt atât de imprevizibile și cum pot provoca distrugeri masive

Cu toate acestea, atunci când o tornadă devine mai puternică, poate fi unul dintre cele mai distrugătoare fenomene meteorologice.

Cele mai violente tornade pot dura ore întregi, pot avea o lățime de câțiva kilometri și pot ajunge la viteze de 480 km/h.

Pentru a înțelege și a putea anticipa aceste fenomene periculoase, oamenii de știință care studiază vremea au analizat formarea tornadelor timp de decenii.

Deși fiecare tornadă se formează în condiții specifice, pentru a înțelege mai bine acest proces, trebuie mai întâi să înțelegi furtuna puternică numită supercelulă, cunoscut drept și „părintele” tornadei.

Citește și

„Ziua Zero” devine realitate. ONU avertizează că supraexploatarea a dus la un „faliment global al apei”

Ce este o tornadă

O tornadă este un fenomen natural extrem de violent, caracterizat printr-un vârtej de aer foarte puternic care coboară dintr-un nor de furtună și ajunge până la sol. Tornadele sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a provoca pagube semnificative, distrugând clădiri, mașini și alte structuri într-o perioadă foarte scurtă de timp.

Formarea unei tornade începe în condiții atmosferice specifice, de obicei în timpul unor furtuni foarte puternice cunoscute sub numele de supercelule. Aceste supercelule sunt diferite de furtunile obișnuite deoarece au o caracteristică unică: o coloană de aer rotativă în centrul lor, cunoscută sub numele de vortex, conform scied.ucar.edu.

Cum se formează o supercelulă

Supercelulele sunt furtuni severe care pot dura mai multe ore și sunt capabile să producă fenomene meteorologice extreme, cum ar fi grindina mare, rafale de vânt intense și, desigur, tornade. Supercelulele se formează în medii cu o atmosferă foarte instabilă, unde există suficient aer cald și umed la nivelul solului și aer mai rece la altitudini mai mari. Această diferență de temperatură creează un curent ascendent puternic, care este esențial pentru formarea unei supercelule.

Pe lângă instabilitate, formarea unei supercelule necesită și prezența forfecării vântului — adică o schimbare a direcției și vitezei vântului pe măsură ce se ridică în atmosferă. De exemplu, vântul de la suprafață poate veni dinspre sud-est, iar vântul de la altitudini mai mari dinspre sud-vest. Această variație creează o rotație orizontală în atmosfera inferioară.

Cum se transformă o supercelulă într-o tornadă

Pe măsură ce supercelula se dezvoltă, curentul ascendent puternic începe să capteze și să rotească aerul, transformând rotația orizontală într-una verticală.

Această rotație verticală se numește mezociclon. Un mezociclon este o coloană de aer rotativă cu diametrul de câțiva kilometri, care stă la baza formării tornadei.

Cum se formează tornada

Dezvoltarea rotației la altitudine: În supercelulă, curenții de aer cald se ridică rapid în sus, alimentând furtuna. În același timp, aerul rece și uscat coboară, creând o interacțiune complexă. Vorticitatea inițială, sau rotația aerului în jurul unui ax orizontal, devine verticală din cauza curentului ascendent rotativ al supercelulei.

Formarea norului de pâlnie: Pe măsură ce curentul ascendent al supercelulei continuă să crească în intensitate, aerul cald și umed este aspirat în sus, iar aerul rece și uscat este împins în jos. Această mișcare complexă provoacă formarea unui nor de pâlnie. Norul de pâlnie este un semn clar că o tornadă ar putea să se formeze în curând. Este vizibil ca o coloană de nori în formă de con care coboară din baza supercelulei.

Atingerea solului: Dacă curentul ascendent este suficient de puternic și presiunea aerului scade suficient de mult, norul de pâlnie se extinde și atinge solul, devenind o tornadă. La acest punct, vânturile pot atinge viteze extrem de mari, uneori depășind 480 km/h și provocând pagube majore în calea lor.

Înțelegerea procesului de formare a tornadelor este foarte importantă pentru prognoza meteo și siguranța publică. Meteorologii folosesc tehnologie avansată, cum ar fi radarul Doppler, pentru a monitoriza dezvoltarea supercelulelor și pentru a detecta semnele unui mezociclon. Identificând devreme condițiile propice pentru tornade, meteorologii pot să emită avertismente pentru zonele afectate, astfel încât oamenii să se pregătească sau chiar să evacueze zona.

Tornadele sunt unele dintre cele mai imprevizibile și periculoase fenomene meteorologice.

De unde vin tornadele

De unde vin aceste furtuni violente și imprevizibile? De ce distrug unele clădiri, dar le lasă pe altele din apropiere neatinse? Și există vreo modalitate prin care meteorologii ar putea oferi oamenilor aflați direct în calea lor un pic mai mult avertisment? Anumite condiții fac tornadele mai probabile. Deci, în acest fel, ele sunt oarecum previzibile. Dar nimeni nu știe vreodată când, unde, cât de intense vor fi și câte tornade va crea o furtună.

Condițiile sunt propice pentru tornade atunci când aerul devine foarte instabil, iar vânturile la diferite altitudini suflă în direcții diferite sau la viteze diferite — o condiție numită forfecare a vântului. Primul rezultat este o furtună puternică.

În interiorul unui nor mare de furtună, aerul cald și umed se ridică, în timp ce aerul rece coboară, împreună cu ploaie sau grindină. Toate aceste condiții pot duce la curenți de aer care se rostogolesc și se învârt în interiorul norului. Deși această coloană de aer rotativă începe să fie orizontală, poate deveni ușor verticală și poate coborî din nor. Când atinge solul, se formează o tornadă și poate mătura orice se află în calea sa.

Vânturile din interiorul coloanei rotative a unor tornade sunt cele mai rapide de pe Pământ. Au fost înregistrate viteze de peste 480 km/h. Uneori, coloana de aer rotativă se ridică de la sol, apoi atinge din nou pământul la o anumită distanță de-a lungul traseului său. Totul pare foarte aleatoriu.

Este dificil de măsurat direct vânturile dintr-o tornadă, așa că ele sunt evaluate în funcție de cantitatea de daune pe care o provoacă. Meteorologii folosesc o scară pentru a descrie intensitatea tornadelor pe baza daunelor.

Cea mai puternică tornadă

Cea mai mortală tornadă din istoria lumii a fost tornada Daulatpur–Saturia din Bangladesh, pe 26 aprilie 1989, care a ucis aproximativ 1.300 de oameni.

În istoria Bangladeshului, cel puțin 19 tornade au ucis fiecare peste 100 de persoane, aproape jumătate din totalul la nivel mondial.

Cea mai extinsă izbucnire de tornade înregistrată a fost Super Outbreak din 2011, care a rezultat în 360 de tornade și 324 de decese cauzate de tornade, în timp ce Super Outbreak din 1974 a fost cea mai intensă izbucnire de tornade conform scorului de intensitate a izbucnirii tornadelor al expertului în tornade Thomas P. Grazulis, cu 578, în comparație cu scorul de 378 al izbucnirii din 2011, conform Wikipedia.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”