Alcoolul consumat moderat poate reduce riscul de demență, arată un nou studiu. Care ar fi dozele perfecte

62505719
Shutterstock

Consumul moderat de vin sau bere în zilele de sărbătoare r putea reduce riscul de demență, arată un nou stiudiu. Cercetarea arată că unul sau două pahare pe zi pot avea efecte protectoare asupra creierului.

Cercetătorii au descoperit că un consum ușor până la moderat de alcool reduce riscul bolii cu peste o treime. Ei au constatat că alcoolul avea efecte benefice indiferent dacă era consumat singur sau în timpul meselor, iar tipul de alcool consumat a avut o influență mică sau deloc, scrie Daily Mail.

Rezultatele contrazic unele studii anterioare care sugerau că orice consum de alcool ar putea crește riscul de demență.

Numeroase studii au analizat impactul alcoolului asupra riscului de demență. Unele au arătat că un consum regulat, în cantități mici, ar putea avea un efect protector, însă altele nu au identificat niciun beneficiu. Un studiu major realizat la începutul acestui an de cercetători de la Universitatea Oxford a concluzionat că nu există efecte pozitive asupra creierului.

Însă cea mai recentă cercetare, realizată de o echipă de experți de la Universitatea Soochow din China, sugerează că un consum zilnic moderat ar putea reduce riscul cu până la 35%.

Citește și
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători

Cum a fost făcută cercetarea

Cercetătorii au urmărit aproape 300.000 de persoane înscrise în UK Biobank, o bază de date cu informații medicale despre mii de britanici, înființată în urmă cu aproape 20 de ani. Au fost analizate tiparele de consum de alcool și corelate cu diagnosticele de demență.

Rezultatele, publicate în European Journal of Epidemiology, arată că bărbații și femeile care beau zilnic câteva halbe de bere sau două-trei pahare mici de vin aveau un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta demență comparativ cu cei care consumau alcool rar sau deloc.

Consumul excesiv — definit ca peste trei halbe de bere sau trei pahare mari de vin pe zi — nu a părut să aibă niciun impact asupra riscului.

Cercetătorii au recunoscut că o posibilă explicație pentru aceste rezultate pozitive este faptul că mulți abstinenți actuali sunt foști consumatori înrăiți de alcool, ceea ce îi poate plasa într-un grup de risc mai mare, chiar dacă au renunțat între timp la băutură.

Totuși, ei spun că este posibil ca nivelurile scăzute de alcool să protejeze creierul de anumite tipuri de deteriorări care favorizează apariția demenței. Acestea includ depresia — un factor major de risc pentru această afecțiune la vârstnici — precum și scăderea volumului cerebral asociată cu îmbătrânirea.

În raportul lor, cercetătorii au concluzionat: „Descoperirile noastre au anumite implicații pentru sănătatea publică. Consumul scăzut până la moderat de alcool ar putea fi luat în considerare ca parte a planurilor de prevenire a demenței la persoanele care nu suferă de boli hepatice sau nu prezintă risc de dependență de alcool.”

Articol recomandat de sport.ro
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Ea este Mirra Andreeva, rusoaica fără de scrupule? Imagini dezgustătoare vin de la Indian Wells. Ce a făcut pe teren
Citește și...
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători
Cornee artificială din solzi de pește. O alternativă accesibilă și inovatoare la transplantul clasic, creată de cercetători

Oamenii de ştiinţă explorează noi soluţii pentru tratamentul afecţiunilor grave ale ochiului, în special atunci când transplantul de ţesut de la donatori este dificil de realizat.

Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului
Descoperire de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau, în Țara Hațegului

Descoperire istorică de excepție în România. Rămăşiţele unui dinozaur, despre care oamenii de ştiinţă nu ştiau până acum, au fost găsite în Ţara Haţegului.

Studiu: Inteligenţa artificială poate identifica boala Alzheimer cu o precizie ridicată. Ce au descoperit cercetătorii
Studiu: Inteligenţa artificială poate identifica boala Alzheimer cu o precizie ridicată. Ce au descoperit cercetătorii

Instrumentele de inteligenţă artificială (AI) sunt tot mai des folosite pentru a analiza volume mari de date medicale. 

Recomandări
Parlamentul aprobă trimiterea de către SUA de forțe militare în România. AUR și POT zic ”nu”. Simion: Privim cu speranță SUA
Parlamentul aprobă trimiterea de către SUA de forțe militare în România. AUR și POT zic ”nu”. Simion: Privim cu speranță SUA

Parlamentul a aprobat miercuri cererea SUA de a trimite forțe militare în România. Președintele Nicușor Dan a anunțat că membrii CSAT au aprobat deja această solicitare.

Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu
Un fost comandant în structurile NATO a explicat care este probabilitatea ca o rachetă iraniană să lovească baza Kogălniceanu

După ce CSAT a aprobat cererea SUA de a trimite forțe militare în România, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a explicat de ce riscul unui atac iranian asupra bazei de la Kogălniceanu este unul ”extrem de scăzut”.

Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume
Oana Țoiu: Niciodată nu am sunat niciun consul al României ca să-l întreb de nicio persoană, cu nume şi prenume

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a declarat miercuri, la Parlament, că niciodată nu a sunat niciun consul al României ca să-l întrebe de vreo persoană cu nume şi prenume.