50 de ani de la misiunea Apollo 11. Ce s-a întâmplat cu filmul original al aselenizării

62034897
NASA

Trimiterea unor astronauţi pe Lună şi aducerea lor în condiţii de siguranţă pe Terra au reprezentat o reuşită uriaşă pentru Agenţia spaţială americană (NASA), în cadrul unui program spațial care a durat trei ani și a costat 20,4 miliarde dolari.

Presa internaţională a publicat un număr uriaş de articole dedicate acestui spectaculos program spaţial, desfăşurat între anii 1961 şi 1972, care a lansat 9 misiuni spre Lună, inclusiv şase vehicule comandate de astronauţi care au aselenizat între 1969 şi 1972, cu 12 astronauţi care au reuşit să păşească pe scoarţa satelitului natural al Terrei. 

Misiunile Apollo au doborât numeroase recorduri, dar au dat naștere și mai multor controverse.

 

Ce s-a întâmplat cu filmul original al aselenizării

 

 

Atunci când NASA a încercat în 2009 să restaureze înregistrările originale realizate în timpul aselenizării reuşite în timpul misiunii Apollo 11, specialiştii americani au constatat că acele benzi lipseau. În epocă - sau la scurt timp după misiunea Apollo 11 -, o penurie de benzi magnetice i-a determinat pe managerii de la NASA să reutilizeze mii de benzi înregistrate şi depozitate în arhive.

În pofida unor căutări ce au durat mai mulţi ani, benzile originale nu au putut fi găsite, iar specialiştii sunt de părere că ele au fost şterse în mod accidental, scrie Agerpres.

Dick Nafzger, un specialist TV de la Goddard Space Flight Center, a rezumat acea operaţiune de căutare astfel: "Cu toţii suntem întristaţi că benzile nu se află acolo. Cu toţii ne-am dorit să avem posibilitatea de a le viziona încă o dată cu tehnici moderne. Nu cred că cineva de la NASA a făcut ceva greşit, cred că ne-au scăpat pur şi simplu printre degete şi nimeni nu este bucuros pentru asta".

Întrucât aselenizarea reuşită în misiunea Apollo 11 a fost înregistrată într-un format cu o rezoluţie relativ înaltă, ce nu era compatibil cu transmisiunile posturilor TV comerciale din epocă, înregistrarea originală a fost convertită în formatul de televiziune NTSC cu difuzare în timp real, pe măsură ce avansau procedura de aselenizare şi de realizare a primilor paşi făcuţi de astronauţi pe Lună, iar multe dintre conversaţiile - înregistrate cu calitate slabă - au supravieţuit până în zilele noastre.

Toate zonele de aselenizare din programul Apollo au fost observate şi fotografiate.

O imagine realizată de NASA arată zona de aselenizare din misiunea Apollo 11, în Tranquility Base, fotografiată de la altitudinea de 50 de kilometri de sonda Lunar Reconnaissance Orbiter în anul 2012. Fotografia prezintă locurile în care se află Lunar Module (LM), Passive Seismic Experiment Package (PSEP) şi Lunar Ranging Retro Reflector (LRRR).

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei
Citește și...
Studiu: Nanoplasticele absorbite de plante pot prezenta riscuri pentru sănătate. Avertismentul cercetătorilor

Microplasticele şi nanoplasticele prezente în solurile agricole pot pătrunde în ţesuturile plantelor şi pot încetini creşterea acestora, conform unui studiu australian citat sâmbătă de agenţia Xinhua.

Studiu: Un organ ignorat ar putea fi cheia pentru o viață mai lungă. Ce au descoperit oamenii de știință

Noi cercetări contestă ideea că timusul devine inactiv la vârsta adultă, indicând în schimb un rol subtil, dar semnificativ, pe care acesta îl are în riscul de îmbolnăvire și în felul în care acționează tratamentele.

Oamenii de ştiinţă au identificat vârsta la care creşterea în greutate prezintă cel mai mare risc de deces prematur

Perioada din viață în care o persoană ia în greutate poate avea un impact important asupra sănătății pe termen lung. 

Recomandări
Războiul de la graniță. Ziua în care, pentru prima dată, o dronă a Rusiei cu încărcătură explozivă s-a prăbușit în România

Pentru prima dată de la începutul conflictului din Ucraina, o dronă cu încărcătură explozivă s-a prăbușit chiar într-un oraș din România. S-a întâmplat în Galați, iar autoritățile au intrat în alertă maximă.

Oficialii Iranului au plecat din Islamabad fără să mai aștepte sosirea emisarilor lui Donald Trump. Ce s-a întâmplat

Președintele iranian a cerut populației să scadă consumul de electricitate, semn că blocada impusă de americani asupra porturilor are consecințe drastice atât asupra producției de energie, cât și a veniturilor statului. 

De ce nu a putut fi doborâtă drona rusească ajunsă în Galați. Armata anunță rearanjarea apărării la granița cu Ucraina

Ministrul Apărării a anunțat că Armata analizează rearanjarea sistemelor de apărare ale României de la granița cu Ucraina, după ce o dronă rusească s-a prăbușit în orașul Galați. Drona nu a putut fi doborâtă pentru că zbura la altitudine prea mică.