Acest lucru suscită îngrijorări cu privire la siguranţa alimentară şi expunerea umană.
Experimente realizate pe plante de grâu şi de roşii au relevat că microplasticele au redus atât dezvoltarea acestora, cât şi conţinutul de clorofilă. Plasticul sub formă de fibre provenit de la textile sintetice au cauzat cele mai mari daune, potrivit unui comunicat publicat vineri de Universitatea Griffith din Australia.
Riscuri pentru producția alimentară
Studiul, care a analizat modul în care se comportă particulele de plastic în condiţii agricole realiste, a sugerat implicaţii potenţial grave pentru producţia alimentară, se precizează în comunicat.
Echipa de cercetători a descoperit că plantele pot reţine particule mai mari de microplastic în sistemul lor radicular, ceea ce le limitează mişcările în sol şi poate duce la acumulări locale, în jurul rădăcinilor.
Mai important, nanoplasticele au fost absorbite în ţesuturile plantelor şi transportate în interiorul acestora, inclusiv în frunze, în special la roşii, a declarat Shima Ziajahromi de la Institutul Rivers al Universităţii Griffith, care a condus studiul.
Efecte combinate mai periculoase
Combinaţia de microplastic şi nanoplastic a prezentat o toxicitate mai mare comparativ cu particulele individuale, ceea ce sugerează efecte aditive sau sinergice, potrivit concluziilor studiului, publicate în jurnalul Environmental Science and Pollution Research.
„Aceste descoperiri demonstrează că solul agricol nu este doar un rezervor de plastic, ci şi o cale de pătrundere în sistemele alimentare, ceea ce înseamnă că acesta ar putea ajunge în farfuriile noastre”, a spus cercetătoarea, subliniind necesitatea unor controale mai stricte privind contaminarea cu plastic în agricultură.
.webp)
