Zeci de traditii de Boboteaza. In Dambovita e obiceiul Geavrelelor
Mii de oameni au participat la slujba de Boboteaza in toata tara. Pe malul apelor sau in fata marilor catedrale, credinciosii s-au adunat cu mic cu mare sa asculte slujba de sfintire a apei.
Multi nu stiu ce semnifica aceasta sarbatoare si tocmai de aceea batranii s-au chinuit sa pastreze obiceiurile ei specifice, care fac aceasta zi cu totul speciala. Daca in unele locuri din tara sarbatoarea Bobotezei a inceput marti seara, in cele mai multe zone miercuri se sarbatoreste cu adevarat.
La Cluj, in fata catedralei Mitropolitane, s-au adunat deja mii de oameni care au asteptat ca slujba din biserica sa ia sfarsit ca mai apoi sa participle la sfintiirea apei. La catedrala au fost adusi 2.000 de litri de apa in 4 butoaie.
La Buzau, cateva sute de credinciosi au pornit in procesiune de dimineata. Apoi, in apropiere de podul de la Maracineni, preotii au sfintit apele si au aruncat o cruce in rau, dupa care s-au aruncat cativa tineri.
In Dambovita, de Boboteaza e obiceiul Geavrelelor, batiste brodate asezate in varful unor prajini de zece metri pe care flacaii le poarta cu mandrie prin sat. Traditia spune ca asa isi vor gasi sotii. Totusi, oamenii spun ca putine fete mai urmeaza traditia.
In Bistrita, oamenii s-au costumat mai ceva ca de Halloween, ca sa alunge spiritele rele. Dupa ce alunga spiritele rele din sat, mascatii intra in casele oamenilor stiind ca nu vor fi recunoscuti.
In Maramures, flacaii fura portile de la casele unde sunt tinere de maritat si cer in schimb recompense pe masura. Cei care au reusit sa fure porti marti seara s-au declarat multumiti. Au reusit sa stea la poarta pana tarziu cu fetele pe care le vor de neveste.
