Țara noastră a ajuns la acest prag cu mai bine de o lună în urmă. Specialiștii avertizează că acest consum excesiv se traduce prin fenomene meteo extreme, incendii de pădure, secetă și ecosisteme tot mai afectate.
30 iulie este Ziua depășirii resurselor Pământului, adică ziua în care cererea de resurse naturale depășește ceea ce Pământul poate regenera într-un an. În calcul intră lemnul, apa, terenurile agricole, peștele, dar și capacitatea pădurilor și oceanelor de a absorbi emisiile de dioxid de carbon.
Potrivit „Global Footprint Network”, omenirea consumă natura cu 73% mai repede decât aceasta se poate regenera. Cu alte cuvinte, actualul nivel de consum ar necesita echivalentul a aproximativ 2 planete.
Prof. univ. dr. Adina-Eliza Croitoru, Facultatea de Geografie, Organizația Meteorologică Mondială: ”Acest overshoot day este un indicator prin care ar trebui sa înțelegem modul de utilizare al resurselor. E ca și cum avem un salariu pe lună și putem să îl drămuim din el până la sfârșitul lunii sau putem să-l cheltuim în primele două săptămâni și după vedem cum ne descurcăm. Consumăm mult mai mult decât avem nevoie pentru un trai decent. Consumăm și aruncăm mult mai multă hrană, care la rândul ei a consumat resursa de sol, de apă, a poluat poate cu fertilizatori, consumăm resursa de apă”.
Qatar a depășit pragul de consum sustenabil încă de pe 6 februarie
Corespondent ProTV: ”România nu este un exemplu de consum sustenabil. Țara noastră a consumat resursele cu mai bine de-o lună mai deveme decât media, pe 19 iunie. În clasamentul mondial, Qatar ocupă primul loc la consum și a depășit pragul cel mai devreme, pe 6 februarie. La polul opus este Honduras, care înregistrează cel mai redus consum de resurse și ajunge cel mai târziu la această limită. Diferențele între țări sunt date de nivelul de consum, de cantitatea de energie folosită și de amprenta de carbon”.
Consumul de energie are un rol esențial în acest calcul. Cu cât îl reducem și înlocuim combustibilii fosili cu surse regenerabile, cu atât putem împinge această dată spre sfârșitul anului.
Consecințele sunt deja vizibile, atrag atenția specialiștii: despăduriri, eroziunea solului, pierderea biodiversității și acumularea de dioxid de carbon în atmosferă, fenomen care contribuie la intensificarea evenimentelor meteorologice extreme și la scăderea producției de alimente.
.webp)
