Tot mai mulți români își fac ”tatuaje audio”. Cât costă un desen cu sunet
Mai mult de jumătate din saloanele de tatuaj din România nu au autorizaţie sanitară şi nimeni nu îţi garateaza că nu vei ieşi pe uşă cu boli grave. În Bucureşti sunt zeci de cabinete, însă doar 12 dintre ele funcţionează legal.
Cu toate acestea, industria tatuajelor de la noi importă tot mai mult modele din strainătate şi există aparate performante pentru fiecare centimetru de piele acoperit.
Tatuajele audio sunt cea mai nouă apariţie şi odată ce le-ai bătut în piele, le poţi ascultă cu ajutorul unei aplicaţii instalate pe telefon. Costul pe care însă îl plătim pentru un tatuaj e mult mai mare, dacă hotărâm să renunţăm la un moment dat la el: ne putem alege cu cicatrici pe viaţă.
Mihai şi Ştefan, alături de o echipa de IT-işti, s-au gândit cum ar putea o mămică să asculte când îşi doreşte primele bătăi ale inimii copilului ei.
Ștefan Duță , co-proprietar salon tatuaj: ”A vrut să şi tatueze evenimentul şi s-a gândit la un tatuaj în formă de EKG cu bătăile bebeluşului. Ne-am gândit cum ar fi dacă pe lângă o imagine să putem să avem şi sunet pe tatuajul resprectiv. Pe baza unei înregistrări să producem o audiogramă, apoi cu ajutorul aplicaţiei să redăm sunetul şi apoi tatuăm.”
Un asemenea tatuaj porneşte de la 350 de lei şi ajunge până la 500, iar secvenţa audio poate conţine ce-şi doreşte titularul.
”Plânset de copil, râsete de copii, când îşi strigă părinţii, mami, tati, primele cuvinte pe care le spune. Am tatuat mieunatul pisicilor, lătratul câinilor”.
Alţii preferă tatuajele temporare, care durează 2 săptămâni. Vily pictează asemenea tatuaje, iar preţurile variază între 20 şi 150 de lei.
Pentru mulţi, tatuajul a devenit mai mult decât un semn pe piele. Radu are 29 de ani, este jurist, şi puţini ştiu ce ascunde sub cămaşă. A cheltuit peste 1000 de euro pe desene, iar acum este atras de arta japoneză.
Iniţialele persoanelor dragi, tatuaje grafice sau colorate - artiştii nu mai au limite, iar preţurile sunt pe măsură: pornesc de la 100 de lei şi depăşesc mii de euro pentru un singur tatuaj. Cele mai căutate zone de pe suprafaţă pielii sunt cele mai puţin expuse, dar tot mai multe fete râvnesc la un tatuaj pe antebraţ.
Antonia: ”Am 12 tatuaje în total. Acesta e numele fetiţei mele, vreau să mai fac numele celor doi băieţi şi mă opresc. Se spune că nu e ok să-ţi faci tatuaje, eşti considerat neserios, dar eu nu am fost crescută aşa, tatuajul e o artă, în State, de pildă, toată lumea priveşte tatuajul natural.”
În străinătate, un artist care face tatuaje poate câştiga până la 7000 de euro pe lună. La noi, veniturile sunt mai mici. Dragoş Macavei este din Bucureşti şi a învăţat singur arta tatuajelor. El a reuşit să câştige premii la cele mai mari concursuri de profil.
Dragoş Macavei, artist tatuator: ”Din 1998 spre 2000, atunci a luat amploare, au apărut primele saloane, oamenii au văzut ce înseamnă un tatuaj serios cu aparatură profi. E mult mai diversă cererea. În 2000 au început să apară tatuajele grey, lucrate puţin aşa, apoi au început cele realiste, tatuajele color au evoluat. Am tatuat şi avocaţi, polițiști, jandarmi, medici, sportive, artişti, cântăreţi. Deja la 30-40 ai trecut prin nişte experienţe, anumite momente de care vrei să-ţi aminteşti sau vrei să le pun pe pielea ta.”
În acest moment în evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică figurează doar 12 saloane de tatuaj din Bucureşti autorizate sanitar, însă în realitate numărul lor este mult mai mare.
Aceeaşi situaţie o întâlnim şi la Cluj, unde 7 din cele peste 60 de saloane de tatuaj funcţionează legal, conform DSP. Iar situaţia e mult mai gravă: dintre cei peste 500 de operatori de tatuaj din ţara noastră, mai mult de jumătate nu sunt acreditaţi să facă această meserie şi nu respectă normale sanitare.
Medic: ”Riscăm infecţii, din cauza instrumentelor nesterilizate, fie din cauza suprainfectării punctelor de tatuaj, tatuajul e cu multe înţepături, procedeu care predispune la infecţie, se reactivează herspes, am întâlnit la tatuajul de contur al buzelor. Dacă instrumentele folosite n-au fost sterile putem contacta prin sânge hepatita B sau C întâlnită în România sau infecţii nozocomiale.”
Şi, odată făcut, tatuajul este foarte greu de scos. Depinde de mărimea lui.
Luminiţa Marinescu, medic primar dermatolog: ”Scosul nu e un scris cu pixul, nu ştergi cu guma, foloseşti aparate care schimbă structurile pielii şi în 90 la sută din cazuri rămân cicatrici. Am avut pacienţi care şi-ai tatuat ploapelele, nu şi-a găsit loc de muncă, sau pacienţi care aveau însemnul partenerului şi la alt moment dat nu mai corespondea situaţia, a trebuit şters.
Vârsta minimă la care un adolescent poate să îşi facă un tatuaj în saloanele din România este de 17 ani, însă doar cu acordul unui părinte.
