Tatăl suferă de probleme grave, iar mama i-a părăsit când aveau câteva luni. De Crăciun, vor să vină Moșul pe la ei
Doi gemeni, de 7 ani, sunt crescuţi de tata şi bunici, după ce mama i-a părăsit la doar câteva luni după ce i-a născut.
Tatăl lor a suferit un accident vascular, care i-a lăsat sechele iremediabile şi pierderi temporare de memorie, dar asta nu îl împiedica să le ofere copiilor tot ce are mai bun. Băieţii, care îşi pun toate speranţele în educaţie, sunt pasionaţi însă şi de sport şi visează să ajungă fotbalişti.
Edi şi Darius sunt doi gemeni frumoşi, elevi în clasa 0, pasionaţi de sport, dar silitori şi la învăţătură. Cel mai mult le plac matematica şi orele de educaţie fizică.
Dacă doriți să îi ajutați pe micuți, puteți dona în contul RO11CECEC001946200877411, deschis pe numele Roșoga Cristi Constantin.
Povestea lor de viaţă este una tristă. La numai 8 luni, au rămas doar cu tatăl lor, după ce mama i-a părăsit. Bărbatul, jandarm de meserie, a suferit un accident vascular cerebral şi a stat, luni întregi, în comă. Recuperarea a durat ani întregi, iar acum are pierderi temporare de memorie şi dureri mari la mână şi piciorul stâng. Între timp, şi-a pierdut şi locul de serviciu, iar singura lui bucurie o reprezintă copiii săi.
Cristi Roșoga: "E o fericire pentru mine să îi cresc, să mă joc cu ei. Când au chef de joacă, când simt nevoia. Şi să îi scot la plimbare. Să mă relaxez. Efectiv mă relaxez cu ei. Sunt mărişori acum şi înţeleg. A fost greu când erau mai micuţi, fosta soţie a plecat, a cunoscut pe cineva fără să ştiu eu, nu mi-am dat seama. Ieşea afară cu ei să îi plimbe, să se joace şi a cunoscut un bărbat."
Rămas singur cu doi bebeluşi, Cristi le-a cerut ajutorul părinţilor săi. De atunci, bunicii îşi îngrijesc nepoţii cu multă iubire.
Bunica: "Acum este mai uşor, dar când erau mici. Vă daţi seama. M-a ajutat soţul foarte mult. Pe mama nu o înlocuieşte nimeni. Dar asta este."
Edi şi Darius nu vorbesc niciodată despre durerile lor. Sunt timizi şi introvertiţi. Dar greutăţile vieţii nu îi impedica să viseze cu ochii larg deschişi.
Întreaga familie trăieşte din pensiile bunicilor, pensia de handicap a tatălui şi alocaţiile copiilor. Când se simte în putere, bărbatul mai munceşte cu ziua. Din păcate, banii sunt prea puţini ca să acopere toate nevoile. Hainele nu ajung, la fel şi rechizitele pentru şcoală. De cadouri de sărbători, nici vorbă.
Duminică seara, cei doi fraţi gemeni îl aşteaptă pe Moş Crăciun. Spera să primească dulciuri, jucării şi haine. Pentru asta, i-au făcut câteva promisiuni bătrânului darnic cu barbă albă.
Copil: "Eu sunt un copil cuminte, chiar de azi, tu ţine minte. Pot frumos să colorez şi de azi să nu mai mâzgălesc."
Etichete: caz social, donatie,
