Târgul mustului în București. Strugurii, striviți la eveniment de manechine
Tradiţia împachetată frumos şi adusă la târg, în oraşe, a ajuns printre cele mai prospere idei de afaceri ale momentului.
Ţăranii care îşi lasă gospodăriile în seama rudelor şi vin toamna cu teascul şi strugurii, pastramă şi tulburelul la festivaluri urbane câştigă bani buni la care în satele lor nici n-ar fi îndrăznit să viseze. Bucureştenii dau bucuroşi zece lei pe litrul de must şi de vin, 25 pe o tocăniţă, şi lapte lei pe o plăcintă "poale-n brâu".
Trei manechine cu gleznele fine şi în costum popular minimalist sunt parte din strategia de marketing, a unui târg de pastramă şi must din parcul Naţional.
Participant la târg: "Au cam dispărut lucrurile astea..."
Reporter: "Vă e dor?"
Participant la târg: "Sigur. Bunicul meu a avut vie cu mulţi ani în urmă şi există un fel de ritual."
Există şi acum! Animatoarele se descalţă şi încing horă, când coada de clienţi se scurtează sau când apare presa. Tinerele au rol de catalizator şi pentru munca lui Nea Vasile din Maramureş. Când ele strivesc mai apăsat ciorchinii sub tălpi, moşul se opinteşte să învârtă magiunul care fierbe în ceaun.
Nea Vasil, producător: "Uitându-mă la feţele astea mi se pare că merge mai uşor paleta!"
Reporter: "I-aţi văzut pe orăşeni cum vă filmează, vă fac poze?"
Nea Vasil, producător: "Cum să nu! Mulţi întrebau... must? Nu e must, e altă tehnică. Mustul e acolo unde e fetele."
Mustul se vinde cu zece lei litrul, cu doi lei mai mult ca în piaţă.
Participant la târg: "Nu cred că au văzut nicăieri. Am văzut eu când eram mică. Nu este acelaşi sentiment, dar măcar atât e bine."
Reporter: "Sunteţi dispuşi să daţi ceva în plus, ca să aveţi tradiţiile în oraş?"
Participant la târg: "Da, totul costă!"
Pastramă de la Curtea de Argeş este 120 de lei kilogramul.
Producător: "Berbecuţ în vin roşu, pastramă de porc, pastramă de viţel şi în capăt pastramă de berbecuţ în bere."
Cumpărător: "Nici foarte prăjită... mai în sânge! E foarte bună. Preţul e cam mare..."
Şi totuşi, doamna cumpără două porţii de 20 de lei. Şi tochitură, aşa cum îi făcea bunica.
Producător: "Se pune untura de porc, ceapă multă din grădină, ardei roşu..."
Reporter: "Dar carne mai puneţi?"
Producător: "Da, s-a şi fiert. Miel de la munte, de la Păltiniş."
Când plăcintele poale-n brâu ajung de la Botoşani la târg în Bucureşti, un singur stând poate vinde şi 700 de bucăţi, iar o plăcintă se dă cu 7 lei! Deci, dacă ai o bunică în zonă, merită să o rogi să te ia ca ucenic, tragi, lipeşti, faci nod, acesta e începutul afacerii.
Pe care o poţi începe la 12 ani. La târgul de la Agronomie, Flavius modelează abil şi învârte bulzul pe jar, pentru clienţii de la oraş. Dar cel mai probabil va asculta sfatul tatălui.
Tatăl lui Flavius: "Să înveţe carte şi să meargă mai departe, la o şcoală bună, la o facultate. Aici e greu. Să creşti animale, să vinzi brânză, pastramă, e mai greu."
Aşa că jos pălăria în faţa acestor ţărani autentici, care îşi învaţă copiii că pot face bani, dacă eşti dispus să mergi mai departe de casă, oferi în schimb calitate şi un pic spectacol.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
