Superstitii si traditii de Sfantul Ilie!
In traditia romaneasca, Sfantul Ilie este o divinitate a Soarelui si a Focului, asemanandu-se cu Helios din mitologia greaca si cu Gebeleizis din cea geto-daca.
In vechime, se obisnuia ca in ziua de 20 iulie sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti, targuri, iarmaroace, unele pastrate pana in zilele noastre.
In noaptea de dinaintea zilei de 20, fetele se duceau pe ogoarele semanate cu canepa, se dezbracau si, goale, se tavaleau prin cultura, apoi se imbracau si se intorceau acasa.
Daca in noaptea dinspre Sf. Ilie visau canepa verde era semn ca se vor marita cu flacai tineri si frumosi, iar daca visau canepa uscata se zicea ca se vor marita cu oameni batrani.
In dimineata acestei zile se culegeau plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in camari. Tot acum se culegeau si plantele intrebuintate la vraji si farmece.
Femeile duceau in aceasta zi busuioc la biserica pentru a fi sfintit dupa care, intoarse acasa, il puneau pe foc iar cenusa rezultata o foloseau in scopuri terapeutice atunci cand copiii lor faceau bube in gura.
Nu era voie sa se consume mere pana la 20 iulie si nici nu era voie ca aceste fructe sa se bata unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei pastrat si astazi. In aceasta zi, merele (fructele lui Sant-Ilie) se duc la biserica pentru a fi sfintite, crezandu-se ca numai in acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealalta.
De Sfantul Ilie, nu se lucreaza de teama pagubelor (traznete, ploaie, grindina).
Il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii - se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserica spre binecuvantare si se impart de pomana.
Se culeg in zori plante de leac stropite cu sange de cocos taiat deasupra lor.
Se duc berbecii la berbecar.
Daca tuna de Sf. Ilie, vor fi merele si alunele viermanoase; daca ploua, va ploua 20 de zile.
Se tine "Targul de fete de pe Muntele Gaina" din judetul Alba