Superstitii de Sfintii Mucenici. De ce beau barbatii 44 de pahare cu vin si ce nu trebuie sa faceti astazi
In ziua Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia, pe 9 martie, femeile, dupa ce ies de la biserica, dau de pomana pentru sufletul mortilor mucenici.
Mucenicii, fie ei fierti sau copti, se dau de pomana de sufletul mortilor.
In Moldova sau Banat, colacii se coc in tava, in forma de opt sau de om, glazurati cu miere sau cu sirop de zahar iar in toata zona de sud se mananca numai in zeama.
In aceasta zi, in traditia populara, barbatii beau 44 de pahare cu vin. Ritualul stravechi de primavara este nascut din credinta ca vinul baut se transforma in sange si da barbatilor putere de munca pentru intregul an si sa nu se lipeasca bolile de ei, scrie Adevarul.
Picaturile ramase din vinul baut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi si vii, ca sa aiba recolte bogate.
Dupa traditia crestina, Sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 martie si 23 aprilie, cand este sarbatorit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
Acestei sarbatori i se mai spune si “Ziua celor fara nume”, a tuturor celor care nu-si au prenumele dintre sfinti sau Ziua barbatilor.
Legenda spune ca, in vremuri de demult, de ziua Sfintilor, un taran semana mazare pe ogor. Mucenicii l-au vazut si i-au cerut lui Dumnezeu sa-l pedepseasca. Domnul a fost insa ingaduitor si le-a cerut sa il ierte, ba chiar sa ii sporeasca fiecare dintre ei recolta.
Omul s-a bucurat mult cand s-a trezit ca are de 40 de ori mai multa mazare. In anul urmator, lacom, si-a semanat campul tot in aceasta zi. Insa, de data aceasta, sfintii l-au pedepsit si i-au dat 40 de saptamani de boala.
La romani, sarbatoarea celor 40 de Sfinti a dat nastere mai multor obiceiuri frumoase crestine, dar si precrestine, caci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinoctiului de primavara (atunci cand ziua este egala cu noaptea).
Pentru ca sa fie imbelsugat anul agricol care a inceput, taranii au obiceiul sa scoata afara plugul, peste care arunca un ou, semn al rodirii.
In multe sate ale tarii se aduna in mijlocul curtii gunoiul din ograda si din casa, i se da foc, iar tinerii sar peste el, ca sa fie feriti de rele si de boli tot anul. Cenusa este pe urma presarata in jurul copacilor si in gradina.
Etichete: sarbatoare, traditie,
Dată publicare:
.webp)
