Solutia de depozitare a granelor, de 100 de ori mai ieftina decat un siloz. La ce folosesc aceste benzi albe aparute pe camp
Fermierii romani au tras cu ochiul in strainatate si apeleaza la metode moderne ca sa depoziteze cerealele.
Folosesc "silobag-uri", niste saci imensi in care intra sute de tone de grau, porumb sau seminte de floarea soarelui si care pot fi lasati pe camp fara sa fie afectati de schimbarile vremii. Costurile fata de construirea unui siloz normal sunt si de o suta de ori mai mici.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Florin Deznan, arata cum se inchide silobagul: "Exista un sistem de cheder care functioneaza ca un fermoar, care va inchide ermetic acest silobag, iar in interiorul lui conditiile de pastrare vor fi cele optime."
Cu o productie record la grau, orz, rapita si floarea soarelui, agricultorii s-au lovit si anul acesta de vesnica problema a depozitarii cerealelor. Silozurile din vestul tarii s-au umplut rapid asa ca fermierii care n-au prins loc au improvizat. In judetul Arad au ales silobag-urile si au aliniat pe camp noua saci imensi.
Robert Slah, laborant: "Am avut grija ca graul sa fie la parametri optimi de depozitare, ceea ce inseamna umiditate 14. Producatorii silobag-urilor recomanda sa nu fie mai mare decat 14, nefiind probleme nici cu insectele, nici cu umiditatea."
Cerealele rezista aproximativ un an si jumatate in silobag-uri. Aceasta metoda este foarte populara in Occident printre marii agricultori care cultiva anual zeci de mii de hectare. Oamenii isi lasa recolta pe camp, iar astfel reduc si costurile, pentru ca nu mai trebuie sa transporte marfa la siloz.
Florin Deznan, agricultor: "Am luat decizia sa scoatem graul din siloz, pe care il avem pe celulele metalice, sa-l introducem pe aceste silobag-uri. Pe fiecare din ele noi am incarcat 250 de tone."
Si fermierii din Timisoara vor sa treaca la aceeasi metoda. Pana atunci insa folosesc metode alternative: saci de depozitare si hale.
Fermier: "Tot ce vedem aici este graul de samanta selectat si tratat, care este depozitat in saci de tip big bag de 1.000kg, gata tratati si numai buni de incarcat in semanatoare."
Silobag-urile sunt chiar si de o suta de ori mai ieftine decat silozurile.
Alexander Ddegianski, director Statiunea Didactica - USAMVB Timisoara: "Cel putin 90 de euro per tona este costul construirii unui siloz de la zero. La silobags, pana la cativa euro pe tona."
Un silobag lung de 75 de metri costa aproximativ 500 de euro si are o capacitate de 250 de tone. Exista insa si modele mai mici.