Soluția horticultorilor pentru a salva pomii fructiferi românești
Fructele aromate din copilăria noastră încep să reapară în livezi. Soiurile româneşti, deşi extrem de gustoase, nu mai sunt rezistente, aşa că horticultorii le-au îmbinat cu cele franțuzești, adaptate la vremea rea.
În acelaşi timp, specialiştii de la Staţiunile de Cercetare din Argeş şi Iaşi lucrează la un program naţional de salvare a cireşului românesc.
Gheorghe Dumbravă deţine cea mai mare pepinieră de pomi fructiferi din Dobrogea. A reuşit să salveze soiuri vechi româneşti de cais, piersic, vişin, cireş, prun şi gutui, pe care le-a altoit cu soiuri renumite din Franţa. Aşa a reuşit să păstreze gustul autentic, savuros al fructelor, dar să le ofere şi o rezistenţă mai mare.
Alegeri 2024
10:11
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora. Câți români au votat până acum. Harta secțiilor de votare
10:04
De ce relațiile României cu Ucraina și Rep. Moldova s-ar putea înrăutăți după alegeri. Semnalul de alarmă tras de Politico
07:17
Ghidul alegătorilor români din diaspora. 950 de secţii organizate în străinătate sau prin corespondenţă
06:56
Alegeri prezidențiale 2024. A început votul în diaspora. Țara în care a fost deschisă prima secție
Gheorghe Dumbravă, proprietar pepinieră: „Cel mai mult se vinde caisul, piersicul, nectarinul, cireşul, pentru că este şi o zonă propice. Un preţ mediu ar fi undeva la 9-10 lei pe bucată. Avem şi 6 lei, depinde de talie, dar avem şi la 12-14 lei soiuri certificate."
Cumpărător: „Am luat pentru o rudă vreo 20 şi ceva de bucăţi, din care s-au prins 18 bucăţi, s-au prins pomi fructiferi."
Acest horticultor a testat diverse soiuri din import şi a decis că tot ale noaastre sunt mai gustoase. Acum are o plantaţie tânără de piersici şi caişi româneşti.
George Lamureanu, proprietar livadă: „Folosesc numai soiuri româneşti aclimatizate, au productivitate foarte bună: peste 20 de tone la hectar. De ce să cumpărăm soiuri din afară, când avem tot ce ne trebuie aici, la noi?"
Din 2014, specialiştii de la Staţiunile de Cercetare din Argeş şi Iaşi lucrează la un program naţional de salvare a cireşului românesc. Un soi, spun ei, poate dura chiar şi 15 ani până să iasă pe piaţă.
Gheorghe Dumbravă, proprietar pepinieră: „Suntem în faza în care am putea să producem pomi fructiferi altoiţi, de cea mai bună calitate, să-i vindem la export."
Din păcate, în România nu sunt multe laboratoare în care fermierii să îşi testeze şi certifice soiurile. Aşa că mulţi le trimit la analize în Franţa sau Italia.