Si-a transformat casa in centru educational si a schimbat vietile a sute de copii sarmani. "Stiam doar sa invat"
Dincolo de batalia politica, exista oameni care au schimbat lumea din care fac parte.
Oameni care nu s-au lasat coplesiti de greutati, de saracia din jur sau lipsa de perspectiva, de pesimismul semenilor sau de obstacolele uriase ivite in drum si care au miscat lucrurile din loc. In ziua in care ne alegem presedintele, putem privi spre astfel de oameni ca spre modele de lideri. Fie ca universul lor inseamna un sat sau un cartier al unui mare oras.
In Moldova, de exemplu, vom cunoaste o femeie remarcabila, care intrupeaza, de fapt, calitatile unui conducator de tara la modul ideal: e atenta la nevoile celor din jur si hotarata sa schimbe viitorul copiilor. Si-a transformat casa intr-un centru educational si a gasit resurse intr-un loc in care saracia era cuvant de ordine.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In casa darapanata a Lenutei Iosib, au intrat pana acum 400 de copii, adica jumatate din toata suflarea satului Slobozia Noua. Aici, oamenii sunt atat de saraci incat educatia e privita ca un lux. Ca sa aiba ce manca, pruncii trudesc cot la cot cu parintii. Si-n marea asta de nenoroc si lipsuri, o femeie a avut curajul sa viseze pentru ei. Sa-i ajute sa priveasca dincolo de granitele satului si sa-si doreasca mai mult de la viitor. Sa invete carte ca sa scape de saracie si mai ales sa cunoasca lumea. Inainte de a-si transforma casa in centru educational, doar unul din 10 copii mergea la liceu.
Lenuta a batut din poarta in poarta si le-a explicat copiilor si parintilor ca dincolo de ulitele noroioase exista o alta lume si ca doar educatia le-o poate arata. Ea a cunoscut-o. Pana la 16 ani a trait la oras, dar din cauza familia a decis sa se mute la sat.
Lenuta Iosib: "Nu stiam sa fac nimic, stiam doar sa invat."
In sat si-a intalnit sotul. A adus pe lume cinci copii, iar acum e bunica pentru noua nepoti si a inteles ca pentru ei are nevoie de un plan.
Lenuta Iosib: "Ulitele satului erau pline de tineret, de baieti si fete care au terminat clasa a opta si mergeau nicaieri."
Pentru majoritatea, copilaria se termina in ziua in care primeau buletin, la 14 ani. Deveneau copii-adulti, cu responsabilitati. Fetele se maritau iar baietii se duceau la munca pe unde apucau. Din cei cinci copii ai ei doar unul a ajuns student.
Lenuta Iosib: "Am gasit pe masa carnetul de student, am fost foarte impresionta, eu nu stiam cum arata carnetul de student."
Acum, viseaza carnete de student pentru toti copiii din sat. Pentru ei a pus la punct un plan, in urma cu sapte ani. A cerut ajutor primarului cerandu-i sa contruiasca un centru in care ea sa faca lectii cu copiii. Insa nimanui nu i s-a parut important.
Lenuta Iosib: "Erau foarte putini care credeau in mine la inceput. Ma ironizau."
La inceput, a dus copiii la ea acasa. A pus toata stiinta si pasiunea ei in slujba copiilor. II ajuta la teme, i-a invatat sa cante, sa picteze, chiar sa se joace. I-a invatat sa viseze la o viata mai buna decat a parintilor lor.
Lenuta Iosib: "Mergeau pe maidan cu animalele, mi-as fi dorit sa-I invat sa vorbeasca frumos."
Dupa mai bine de un an, a scris o scrisoare Fundatiei de Sprijin Umanitar din Bacau. La scurt timp ei au venit in sat.
Lenuta Iosib: "Au vazut o femeie arsa de soare, necajita, amarata, care apparent nu avea vreo treaba cu scrisoarea aceea scrisa impecabil fara greseli de ortografie."
Lenuta a primit cativa banuti de la fundatie si a mobilizat satul. Impreuna au reusit sa ridice din temelii "centrul cu lipici" intr-o curte din spatele scolii satesti
Nicolae Amariutei: "Da, copiii nostri nu au stiut pana acum ce inseamna Mos Craciun. Daca nu era Lenuta cu fundatia, eu n-aveam de unde sa intretin fata la scoala, nu aveam de unde de unde sa intretin fata, e faptul ca Lenuta s-a implicat foarte mult datorita ei, daca nu era ea noi satul asta eram si asa... suntem uitati de lume. Acolo, copiii nostril invata sa intre in societate, invata cum sa se comporte oamnei. La noi, suntem o leaca mai in urma si Lenuta ii invata."
Asa au invatat copiii de la Lenuta sa-i intimpine pe oaspeti. Cand s-a simtit depasita a reusit sa adune langa ea voluntari care sa-i dea o mana de ajutor.
Florin, voluntar: "Este o mana de fier, ca daca nu ar fi fost facuta cladirea si centrul, nu ar fi putut functiona in continuare. Nu are ce cauta in politica. Nu se asemeana cu politicienii. De ce? Probabil cuvantul, cand spune ceva face."
Si s-a tinut de cuvant. Se mandreste ca majoritatea copiilor care i-au trecut prin mana sunt elevi de liceu si chiar studenti. Lenuta isi doreste ca toti copiii din sat sa lase sapa pentru carnetul de student. Dar stie ca fara ajutorul comunitati nu poate schimba lumea. Isi doreste sa aiba macar un computer ca sa-i conecteze pe copii la secolul 21.
Lenuta Iosib: "Eu sper ca acesti copii de care am avut grija intr-o zi sa ajunga undeva sus si sa nu uite de unde au plecat. Si sa se intoarca cu drag aici sa continue ceea ce noi facem. Educatia este calea spre viitor."