Românii cumpără mult mai puține alimente, înainte de Paște, decât în 2019. Ce se întâmplă cu produsele
Sărbătorile petrecute în condiții de izolare au și efecte pozitive, la un capitol la care eram restanți: risipa de alimente.
În ultima perioadă, magazinele au rămas cu mari cantități de produse pe cale să expire, semn că oamenii sunt ceva mai cumpătați. Este însă o întoarcere la normalitate, adică la un consum responsabil.
Vizitele de curtoazie sunt interzise, așa că nu vor mai fi petreceri la care să se gătească mai mult decât se mănâncă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Imaginile în care românii păreau neclintiți în obiceiul de a plimba prin magazine coșuri imense cu alimente sunt deja istorie. Acum, stau cuminți, la distanță, și trag după ei cărucioare surprinzător de ușoare.
În Piața Progresu din București, poliția coordonează cumpărăturile de Sărbători. Sunt zeci și zeci de oameni care așteaptă să intre și toți recunosc că nu e prima și nici ultima sesiune de aprovizionare.
Presați de timp și de grijă de a-și împărți banii, pensionarii sunt primii care au restrâns lista de Sărbători.
Adulții în putere și-au schimbat și ei radical obiceiurile de consum. E primul an când, la masă întinsă de Înviere, nu vor sta mai multe generații dintr-o familie. În primul rând, ordonanțele militare interzic vizitele.
Efectele scăderii veniturilor se traduc tot în scăderi de consum.
Banca pentru Alimente este platforma prin care mai multe lanțuri de mari retaileri donează produse pe cale să expire. Într-o luna obișnuită se colectau 50 de tone. În martie s-au primit 117 tone. În bună parte, alimente premium, de la paleți cu napolitane și iaurturi bio la găleți cu brânză și baxuri de sana.
Mihai Doboș, reprezentantul băncii: „Foarte multă marfă și care nu venea până acum. Pentru unele putem să dăm OK-ul, pentru altele nu. Depinde de termene și depinde de cantități. Sigur, și la noi merge până la un punct să le plasăm către beneficiari”.
Iar asta, pentru că pot fi donate doar alimente aflate în termen.
Dr. Dorina Ion, reprezentantul unui cămin de bătrâni: „Ne ajută financiar, cu produse diversificate. Sunt nemaipomeniți oamenii. Folosim tot ce primim, ar fi culmea să luăm ce nu folosim”.
Reglarea cererii cu oferta, pentru alimente, va avea loc, apreciază economiștii, abia în mai. Luna aprilie va fi așadar și ea una de sacrificiu pentru farbricile care au produs prea mult și magazinele care au supraestimat vânzările. În 2019, în România, 5 milioane de tone de alimente au ajuns la gunoi.
