„Era evident că ceea ce s-a întâmplat de la finalul lunii februarie, prin războiul din Golf, va avea nişte efecte în economiile din toată lumea", a afirmat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan.
Economia României este aşteptată să intre în stagnare în 2026, după o creştere de doar 0,7% în 2025, urmând să îşi revină abia în 2027, când avansul PIB ar urma să ajungă la 2,3%, potrivit noilor prognoze economice ale Comisiei Europene, publicate joi. Executivul european avertizează că măsurile de consolidare fiscală, inflaţia ridicată şi scumpirea energiei vor afecta puternic consumul intern şi nivelul de trai al populaţiei.
România are nevoie urgent de un guvern stabil
România are nevoie urgent de un guvern stabil şi de măsuri pentru revitalizarea economiei, avertizează Confederaţia Patronală Concordia, după ce Comisia Europeană a redus semnificativ prognoza de creştere economică pentru România şi UE.
„Pentru România, Comisia Europeană a estimat cea mai mare reducere de creştere economică dintre toate statele membre: de la 1,1% la 0,1%, o scădere de un punct procentual, ceea ce evidenţiază lipsa de competitivitate la nivel local, regional şi european. Această ajustare reflectă, totodată, deteriorarea mediului economic european, în special evoluţia slabă a Germaniei, principalul partener comercial al României, cât şi problemele economice interne şi procesul de ajustare fiscală în curs. De asemenea, rata inflaţiei estimate pentru sfârşitul anului 2026, în România, a fost revizuită la 7%, faţă de 5,9% în prognoza anterioară, plasând România semnificativ peste media europeană şi peste prognoza recentă a BNR, de 5,5%. Ţări precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia, înregistrează creşteri economice importante de peste 2%, în condiţiile unei inflaţii mult mai reduse. Acesta este un semnal de alarmă puternic, iar România are nevoie urgent de un guvern stabil şi de măsuri urgente pentru revitalizarea economică", subliniază organizaţia patronală.
Menţinerea estimării deficitului bugetar la 6,2%
Potrivit acesteia, singurul element pozitiv semnalat de Comisie este menţinerea estimării deficitului bugetar la 6,2% pentru finalul anului, în linie cu ţinta agreată, un semnal de stabilitate privind finanţele publice şi traiectoria ajustării fiscale.
Confederaţia Patronală Concordia atrage atenţia că mediul de afaceri autohton absoarbe simultan două şocuri: unul extern, generat de criza energetică globală, şi unul intern, determinat de procesul de ajustare fiscală.
„Combinaţia dintre o creştere economică prognozată la 0,1% şi o inflaţie de 7%, exercită o presiune reală asupra competitivităţii firmelor româneşti şi asupra puterii de cumpărare a cetăţenilor", menţionează Concordia.
De altfel, menţinerea ţintei de deficit bugetar la 6,2% este un angajament pe care Concordia îl susţine ca element necesar de predictibilitate şi stabilitate macroeconomică.
În opinia organizaţiei, raportul Comisiei Europene evidenţiază şi o serie de probleme structurale, care trebuie adresate şi în România, pentru a susţine creşterea economică.
Astfel, piaţa muncii din UE se află într-un echilibru fragil, marcat de o decuplare între normalizarea ofertei de muncă şi ajustarea şomajului. Schimbările demografice şi eficientizarea corelării dintre cerere şi ofertă au atenuat aparent slăbiciunea cererii, însă această situaţie rămâne vulnerabilă la şocuri externe.
În România, această fragilitate este şi mai pronunţată, cu una dintre cele mai scăzute rate de ocupare din UE, rata oficială a şomajului subestimând amploarea reală a subutilizării forţei de muncă. Aşadar, economia rămâne expusă într-o măsură disproporţionată riscului de şomaj structural, în cazul unei deteriorări a cererii.
De asemenea, adoptarea inegală a inteligenţei artificiale la nivel UE riscă să adâncească disparităţile economice, atât în interiorul pieţei muncii, cât şi între regiuni. Utilizarea AI este mai răspândită în economiile cu ecosisteme solide de inovare, iar România se situează constant în categoria economiilor "emergente în materie de inovare", cu un nivel extrem de redus al competenţelor digitale şi adopţie limitată de tehnologie în rândul companiilor. În acest context, decalajul de adoptare a AI se manifestă dublu: extern, faţă de economiile mai avansate din UE, şi intern, între categorii de populaţie şi de firme, riscând să consolideze inegalităţile şi să limiteze capacitatea României de a beneficia de potenţialul productiv al inteligenţei artificiale.
Investițiile în energie
Totodată, investiţiile UE în rezilienţa energetică încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare şi de reducere a consumului de energie au făcut ca economia UE să fie mai bine pregătită să absoarbă un nou şoc. Această direcţie trebuie consolidată şi în România, prin accelerarea investiţiilor în capacităţi noi de producţie şi distribuţie de energie şi în măsuri de eficienţă energetică astfel încât industria locală să beneficieze de condiţii similare de competitivitate, în loc să fie expusă unor costuri energetice ridicate într-un context economic deja dificil.
Concordia solicită instituţiilor europene şi autorităţilor române să trateze aceste vulnerabilităţi structurale prin politici coerente şi coordonate, care să susţină competitivitatea, ocuparea forţei de muncă, inovarea şi rezilienţa economică, şi contribuie activ la identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii pentru economia României.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti şi este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel naţional. Cu o contribuţie de 30% din PIB şi aproape jumătate de milion de angajaţi în peste 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
