Primele clădiri din București care vor avea fațadele reparate de Primărie
Primăria Capitalei vrea să repare fațadele clădirilor aflate în paragină și să-i oblige pe proprietari să achite lucrările în rate.
Este un proiect bun, dar incomplet, spun reprezentanții opoziției și ai societății civile, care cer un inventar al fațadelor distruse și un program clar de intervenție.
Clădiri care odată erau mândria micului Paris sunt astăzi rușinea Bucureștiului, o capitală europeană. Există o lege din 2011 care obligă administrația să schimbe situația, dar lucrurile nu s-au mișcat până acum.
Consiliul General al Bucureștiului a adoptat de curând o hotărâre prin care le cere bucureștenilor să-și repare fațadele.
În situația în care proprietarii nu vor dori să refacă fațadele clădirilor, de acest lucru se va ocupa chiar Primăria, care îi va obliga pe proprietari să plătească o taxă lunară, timp de zece ani.
Suma cheltuită pentru reparații va fi impărțită în 120 de rate lunare. Dar primăria nu a anunțat care sunt clădirile care au nevoie de renovări.
De altfel, cele istorice și cele cu risc înalt de prăbușire nu intră în program. Ar fi trebuit să realizeze un inventar, spune Edmond Niculușcă, unul dintre tinerii care luptă de câțiva ani pentru salvarea Bucureștiului de altădată.
Edmond Niculușcă, fondator ARCEN: "Primaria Capitalei trebuia să facă acest inventar în urmă cu 20 de ani. În acest moment primăria nu știe câte imobile sunt în zonele protejate, câte sunt cu risc de prăbușire, câte imobile sunt în stare de conservare foarte proastă."
Consilierii din opoziție spun că au cerut în timpul dezbaterilor din Consiliul General și un regulament clar de intervenție, fără de care ideea ar fi o simplă intentie.
Roxana Wring, consilier general USR: "Ce culori ai voie, dacă ai voie sau nu să modifici fațada, dacă ai voie să modifici ferestrele, tâmplăria, după care elaborat un program multianual, regulamentul de intervenție trebuie aprobat de Consiliul General..."
Programe de reparație a fațadelor există și în alte orașe din România, însă acolo lucrurile sunt avansate. De pildă, în Timișoara, mai mult de jumătate dintre bijuteriile arhitecturale sunt reabilitate. Timișoara a fost desemnată ''Capitala Culturală Europeană'' în 2021.
Precizările Primăriei cu privire la clădirile care vor fi reparate:
Într-un comunicat transmis Știrile ProTV, Primăria Capitalei anunță că ”deținătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea … sunt obligați ca, din proprie inițiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei cladirilor”. Astfel, cei care nu doresc să intre în programul Primăriei, vor suporta lucrările pe cheltuiala proprie.
Hotărârea Primăriei se aplica tuturor clădirilor care s-au degradat atât de rău, încât pun în pericol integritatea populației și afecteză mediul înconjurător. Sunt exceptate de la aplicarea Legii clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, pentru care proprietarii sunt obligați să acțineze pentru proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al clădirilor. De asemenea, sunt exceptate și clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare.
Până acum, au fost inventariate clădirile din următoarele zone de acțiune prioritară: Zona Construită Protejată 04 – Bulevardul Brătianu, ZCP 06 – Bd. Regina Elisabeta și Bd. M. Kogalniceanu, ZCP 12 – Bd. Lascăr Catargiu, ZCP 16 – Calea Victoriei, ZCP 5 – Bd. Carol I, așa cum au fost delimitate și definite prin PUZ Zone construite protejate în municipiul București, aprobat prin HCGMB nr. 279/2000.
