Regenerare urbană: "Comoara" din clădirile în ruină, halele ruginite şi terenurile în paragină
Clădirile în ruină, halele ruginite şi terenurile în paragină sunt o comoară, spun antreprenorii cu viziune care vorbesc tot mai des despre "regenerare urbană".
Conceptul, inspirat din Occident, presupune repunerea în valoare a spaţiilor abandonate şi transformarea lor în centre de creaţie. După Fabrica de Pensule din Cluj şi Fabrica de bumbac din Bucureşti, urmează Brașovul, a cărui industrie a lăsat în urmă o moştenire foarte valoroasă.
Spectacolul pare a fi organizat într-o sală avangardistă de concerte. În realitate, este un zid părăginit din centrul istoric al Brașovului. Câţiva tineri creativi au organizat aici un festival de arte vizuale şi au folosit pe post de decor clădiri părăsite, grădini abandonate, poteci năpădite de buruieni.
Oraşele României au un potenţial uriaş de regenerare. Pe fostele platforme industriale sunt ruine în care artiştii şi antreprenorii creativi ar putea dezvolta mici afaceri. Un model există deja la Cluj, unde fosta Fabrica de Pensule, închisă în anii 90, a devenit centru cultural independent cu galerii de artă, săli de spectacole şi ateliere de lucru.
O croitorie din Braşov nu a fost folosită ani în şir. Până când a fost descoperită de un antreprenor inspirat, care a transformat atelierul de fuste şi paltoane în cafenea.
Mugur Tureschi, antreprenor: "Am păstrat parte din el, prin denumirea "croitoria" şi am adăugat meşteşugul nostru, cel de cafea. Noi am ajuns acum, până la urmă, să croim cafea."
Pe lângă curaj, creativitate şi spirit antreprenorial, regenerarea urbană are nevoie de sprijinul autorităţilor locale. Cele mai multe dintre clădirile cu potenţial sunt în administrarea lor, iar procedurile de preluare sunt complicate. Parteneriatul public privat reprezintă o soluţie.
Etichete: brasov,
