Peste 4.000 de ucraineni au cerut azil la noi în țară. Mulți au găsit adăpost în familiile unor români

×
Codul embed a fost copiat

Peste 4.000 de ucraineni, siliți să lase totul în urmă ca să își scape viața, au cerut azil la noi în țară, iar centrele Inspectoratului pentru Imigrări sunt ocupate în proporție de 68%.

În timp ce statul anunță că poate caza 400.000 de oameni, mulți fugari au găsit adăpost în familiile unor români cu suflet uriaș. Se estimează că 20% dintre refugiați vor rămâne aici pe termen lung.

Roxana Drăguș este profesoară de limba engleză și locuiește singură într-un cartier din București. De câteva zile își împarte locuința cu Bogdan și Elena. Mama și fiul de 14 ani sunt de loc din Harkov. Pe 24 februarie viețile lor s-au schimbat radical.

Gestul Roxanei de a-i adăposti este cu atât mai important, cu cât Elena are nevoie de îngrijiri medicale, pentru că este bolnavă de cancer. Cand i-au aflat povestea reprezentanții unei clinici din București i-au sărit în ajutor și i-au oferit cadou de ziua ei operația gratuită care o poate ajuta să o ia de la capăt.

Deși e doar un copil, Bogdan spune că e gata să își caute un loc de muncă în România. Se gândește mereu la tatăl său care a rămas să lupte.

Citește și
Ucraineni
Refugiații ucraineni care au venit în România își caută de muncă la noi în țară. Pentru ce job-uri au aplicat

Ca Roxana, mulți alți români și-au deschis inimile și casele pentru acești oameni plecați în pribegie din pricina războiului. O familie din localitatea Vișina, judetul Dâmbovița, a luat sub acoperiș trei femei cu șase copii. Soții Matei au la rândul lor o fetiță.

Mădălina Matei: ”Timizi, speriaţi, dar într-o zi, două s-au acomodat. Se gospodăresc, mă ajută. Sunt nişte copii foarte educaţi, cu bun simţ, mănâncă, îşi spală singuri farfuria.”

A trecut deja o săptămână de când cele 12 suflete trăiesc în armonie.

Costin Matei: ”Le fac toate poftele, tot ce vor. Am fost la tuns, i-am scos la restaurant, în oraş. Au venit pe drumuri atâtea zile, mi-au spus că au stat în buncăr, nu am putut să stau indiferent.”

Pe de altă parte, statul este gata să le dea 18 milioane de lei celor care găzduiesc ucrainieni.

Cei 20 de lei pe zi pentru mâncarea oferită refugiaților pot fi obținuți printr-o procedură simplă.

Tot ce trebuie să faceți este să mergeți la primăria de care aparțineți și să completați două documente la începutul lunii.

Este vorba de o declarație pe propria răspundere în care semnați că sunteți o persoană corectă și o cerere. Aici aveți de completat numele persoanelor pe care le găzduiți, localitatea de unde au venit din Ucraina și pentru câte zile le oferiți cazare. Atașați copiile buletinului și actului de proprietate și menționați cum doriți să primiți banii. În cel mult 16 zile lucrătoare, autoritățile prelucrează cererile și trimit banii. Inspectoratul Județean de Urgență aprobă cererile și trimite banii în trezorerii iar Poliția Locală poate face verificări dacă persoane rău intenționate încearcă să profite.

Cei care își împart casa și mâncarea cu refugiații nu trebuie să uite că nu sunt singuri în această misiune umanitară extrem de importantă. Găsesc sprijin la centrele Crucii Roșii sau ale altor ONG-uri care adună bani, haine, mâncare și medicamente.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Cetățenii ucraineni care ajung în România pot fi primiți și tratați în orice spital
Cetățenii ucraineni care ajung în România pot fi primiți și tratați în orice spital

Cetățenii ucraineni care ajung în România beneficiază de servicii medicale gratuite și pot fi primiți în orice spital.  

Refugiații ucraineni care au venit în România își caută de muncă la noi în țară. Pentru ce job-uri au aplicat
Refugiații ucraineni care au venit în România își caută de muncă la noi în țară. Pentru ce job-uri au aplicat

Numărul refugiaților ucraineni care s-au angajat în România este în continuă creştere, semn că oamenii încearcă să-și aranjeze viața chiar dacă sunt departe de casă.

Autoritățile române se pregătesc pentru un număr și mai mare de ucraineni care vor trece granița în țara noastră
Autoritățile române se pregătesc pentru un număr și mai mare de ucraineni care vor trece granița în țara noastră

Autoritățile române se pregătesc pentru un număr și mai mare de ucraineni care vor trece granița în țara noastră, în special prin vama Isaccea.

Multe femei care au fugit din Ucraina, din cauza războiului, au decis să se întoarcă: ”Vreau doar să fiu lângă familia mea”
Multe femei care au fugit din Ucraina, din cauza războiului, au decis să se întoarcă: ”Vreau doar să fiu lângă familia mea”

Pe măsură ce războiul escaladează în Ucraina, iar refugiații fug în țările europene din apropiere, mulți speră ca în cele din urmă să se poată întoarce.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.