Acesta vizează punerea în siguranţă a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, cotă la care barajul este deja construit.
”Comisia de Analiză Tehnică (CAT) organizată la nivelul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a luat astăzi decizia emiterii acordului de mediu pentru proiectul «Creşterea ponderii producţiei de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor şi asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la Complexul Hidrotehnic şi Energetic Cerna–Motru–Tismana, Etapa a II-a». Acesta este amplasat pe teritoriul comunelor Peştişani, Tismana, Godineşti, Ciuperceni şi Câlnic (judeţul Gorj)”, anunţă, luni, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.
Ministrul mediului, Diana Buzoianu, apreciază că decizia este ”un exemplu de cum dezvoltarea infrastructurii energetice şi protecţia mediului pot merge împreună atunci când există profesionalism, cooperare instituţională şi respectarea strictă a regulilor”.
”Nu vorbim despre compromisuri, ci despre soluţii tehnice corecte, construite pe evaluări serioase de impact şi pe alternative cu efect minim asupra mediului. Sprijinim proiectele care sunt făcute legal, transparent şi responsabil, cu respect pentru natură şi pentru comunităţi. Atunci când lucrurile sunt în ordine, ele merg înainte. Este important de menţionat că decizia CAT de astăzi a fost luată cu acordul tuturor reprezentanţilor ministerelor şi instituţiilor implicate în analiză”, a declarat Diana Buzoianu.
Trei studii de specialitate pentru proiectul Cerna-Motru-Tismana
Oficialii ministerului precizează că decizia a fost luată în urma parcurgerii integrale a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, realizată în conformitate cu legislaţia naţională şi normele Uniunii Europene, pe baza a trei studii de specialitate:
- Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă;
- Studiul de evaluare adecvată;
- Raportul privind impactul asupra mediului, documentaţii care au fundamentat selecţia unei alternative de proiect cu impact minim asupra mediului.
”Proiectul vizează finalizarea unor componente ale amenajării hidrotehnice aprobate iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1611/1974 şi are ca obiectiv principal punerea în siguranţă a barajului Vâja la cota intermediară de 572 mdM, cotă la care barajul este deja construit. Implementarea acestei soluţii asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a infrastructurii existente, creşterea capacităţii de producţie a energiei hidroelectrice prin optimizarea funcţionării CHE Clocotiş şi protecţia localităţilor din aval în cazul producerii viiturilor”, au transmis reprezentanţii ministerului.
Totodată, alternativa de proiect selectată elimină fragmentările laterale şi longitudinale asupra râului Tismana, fiind asigurată conectivitatea cursului de apă şi protejarea funcţionării ecosistemelor acvatice.
Topul celor mai mari hidrocentrale din România
Măsurile de prevenire, reducere şi monitorizare a impactului asupra mediului sunt integrate atât pentru perioada de execuţie a lucrărilor, cât şi pentru faza de operare a amenajării.
”Prin această decizie, Ministerul Mediului reconfirmă că dezvoltarea infrastructurii energetice şi protecţia mediului nu sunt obiective opuse, ci pot fi integrate coerent atunci când proiectele sunt construite corect, respectă legea şi sunt fundamentate pe evaluări riguroase şi transparente”, au mai transmis reprezentanţii instituţiei citate.
Potrivit ultimelor date ale Hidroelectrica, complexul hidrotehnic și energetic Cerna- Motru – Tismana etapa a II-a are o putere instalată de proiect de 119 MW, scrie Profit. Amenajarea hidroenergetică este finalizată în procent de 90%.
Conform Hidroelectrica, cea mai mare companie energetică a României are în exploatare un număr de 188 capacități hidro și o centrală electrică eoliană, având în total o putere de 6.480,403 MW, prin care se asigură peste 50% din necesarul de energie al țării.
Cele mai mari hidrocentrale din România sunt Porțile de Fier 1 (cu o putere instalată de 1.166,4 MW), Lotru-Ciunget (510 MW), Retezat (335 MW), Porțile de Fier II (251,2 MW), Vidraru (220 MW), Mărișelu (220 MW) și ”Dimitrie Leonida” (210 MW).
.webp)
