Nou semnal de alarmă tras de Salvații Copiii: Unu din patru tineri români cu vârstă de liceu nu mai merge la școală

De asemenea, România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor cu vârsta între 18 şi 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii şase ani.

„Rata de părăsire timpurie a școlii este de doar 3,3% în marile orașe, dar atinge un uriaș 27,5% în mediul rural,” se arată în raport.

Această diferență subliniază inechitățile grave dintre elevii care provin din familii defavorizate și cei din zone mai prospere, o problemă care afectează semnificativ rezultatele academice.

Citește și

Doi elevi din Cehia au fost răniți, după ce o colegă de clasă i-a atacat cu un cuțit. Starea victimelor

Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

Doi din cinci elevi nu iau 5 la Evaluarea Națională

La nivel naţional, doi din cinci elevi intraţi în şcoală cu nouă ani în urmă nu se regăsesc printre cei care au reuşit să obţină medii peste 5 la Evaluarea Naţională, iar copiii care învaţă în mediul rural sunt net dezavantajaţi (proporţia mediilor sub 5 fiind de peste 2,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural).

„Pe lângă insuccesul propriu-zis la Evaluarea Naţională, analizând situaţia generaţiei, se poate observa şi că peste 15% (15,42%) dintre elevi nici măcar nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competenţe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se şi în cazul ştiinţelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE). Pentru România, procentul elevilor cu performanţe de top în cel puţin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33.2%) au obţinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creştere faţă de 29,8% în 2018)”, mai arată statisticile invocate de Salvaţi Copiii.

Foto: Salvați Copiii

Conform sursei citate, ”variaţiile de performanţă” şcolară sunt explicate ”strict prin statutul socio-economic al elevului”, România fiind, conform OCDE, unul dintre statele în care diferenţa de performanţă generată de statutul socio-economic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.

Statutul socioeconomic explică 25,8% din variația performanței școlare a elevilor români, în timp ce media OCDE este de doar 15,5%.

Costurile „ascunse” ale educației gratuite

Analizele Salvaţi Copiii privind costurile ”ascunse” ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, a copiilor lor şi, de asemenea, că meditaţiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţini părinţi din mediul rural şi-o permit.

O anchetă sociologică realizată la finalul lui 2022 de Salvaţi Copiii arată că peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, în vreme ce o treime dintre aceştia şi-ar dori să-şi continue studiile în străinătate.

Printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%).

Foto: Salvați Copiii

Articol recomandat de sport.ro

Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4