Noi măsuri vizând siguranţa publică. Ce pățesc cei care organizează petreceri în aer liber
Noi măsuri vizând siguranţa publică intră în vigoare începând de duminică.
Printre acestea se numără amenzi mai mari pentru cei care organizează petreceri în spaţiul public sau care tulbură liniştea publică, reguli mai clare referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor sau al vehiculului, dar şi faptul că poliţiştii pot intra într-un imobil fără acceptul locatarului dacă sunt indicii ca în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
”La sfârşitul lunii ianuarie a anului 2020 intră în vigoare modificările mai multor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Legea instituie reguli clare şi transparente referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor sau al vehiculului, sunt prezentate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul poliţiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului”, anunţă IGPR, potrivit News.ro.
Amenzile pentru petrecerile organizate în spaţiul public şi pentru tulburarea liniştii cresc de câteva ori, putând ajunge şi la 3.000 de lei. Repetarea acestor fapte poate fi sancţionată inclusiv cu muncă în folosul comunităţii.
Conform poliţiştilor, legea instituie reguli clare şi transparente referitoare la procedurile de legitimare, control corporal, al bagajelor sau al vehiculului. De asemenea, sunt prezentate condiţiile în care o persoană poate fi condusă la sediul politiei şi situaţiile în care poliţistul poate utiliza forţa, respectiv sunt introduse garanţii suplimentare pentru respectarea drepturilor cetăţeanului.
Este înăsprit cadrul juridic pentru o serie de fapte antisociale, precum refuzul persoanei de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau organizarea de petreceri private în spaţiul public, în proximitatea imobilelor cu destinaţia de locuinţe.
Poliţistul are dreptul să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
Totodată, acesta are dreptul să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când: nu s-a putut stabili (pe loc) identitatea acesteia, ori exista motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice; din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor, ori bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală; prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane sau ordinea publică; luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliţie la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale.
Verificarea situaţiei de fapt şi, după caz, luarea măsurilor legale faţă de persoana condusă la sediul poliţiei se realizează de îndată, fără a depăşi 8 ore de la momentul iniţierii deplasării.
În situaţia în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită, din motive obiective, termenul de 8 ore se poate prelungi cu perioada necesară stabilirii identităţii, verificării situaţiei de fapt şi, după caz, luării măsurilor legale, fără a depăşi 12 ore de la momentul iniţierii deplasării. Vechea lege prevedea un termen de 24 de ore.
Se introduc garanţii pentru persoana condusă la sediul poliţiei, aceasta având următoarele drepturi: de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei, înainte de iniţierea măsurii; de a fi informată cu privire la drepturile ce-i revin; de a contesta măsura dispusă; de a fi asistată de un avocat şi de a comunica direct cu acesta; de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane pe care o indică; de a fi asistată de un medic; de a-i fi informaţi părinţii, tutorele sau reprezentantul legal, dacă este vorba de un minor; de a primi o copie a procesului-verbal întocmit cu aceasta ocazie.
De asemenea, poliţistul are dreptul de a pătrunde, în orice mod, într-o locuinţă sau în orice spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii ca în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol.
Totodată, este introdusă prezumţia săvârşirii unei acţiuni violente împotriva poliţistului, dacă persoana care a fost avertizata să nu se apropie continuă să se apropie de poliţist.
Acţiunea persoanei dă dreptul poliţistului de a interveni, utilizând forţa, proporţional şi strict cât este necesar pentru a înlătura pericolul şi pentru a lua măsurile legale necesare.
