Merele romanesti, hrana pentru animale din cauza fructelor de import. Cum sunt afectati fermierii de sanctiunile rusesti

Din 300.000 de hectare de livada am ramas doar cu jumatate, iar pomicultorii sunt nevoiti sa vanda si sa renunte, pentru ca nu au profit. Cei mai multi sunt striviti de marfa adusa din strainatate cu TIR-urile.

Un fermier din Dambovita a dat 2.000 de kilograme de mere la animale. Omul se plange ca are 500 de tone in depozit, dar nu are clienti.

Eugen Marin, pomicultor: "S-au stricat efectiv, se vad ca sunt stricate. Containere intregi. Un container d-asta are in jur de 300 de kilograme. Astazi am dat afara 200 de containere. Am dat la vaci, la oi, la porci. Toate categoriile de animale manaca mere."

Proprietarul depozitului spune ca nu face suc de mere si nici tuica, pentru ca pe Valea Dambovitei sunt zeci de producatori. Asadar, oferta e mare, iar cererea prea mica.

Citește și

Toamna profitabila pentru proprietarii de livezi de pruni. "Sunt multe de tot. Avem si pentru magiun, si pentru tuica"

VIDEO Călin Georgescu s-a filmat când făcea baie într-un lac de munte când afară erau -6 grade

Eugen Marin, pomicultor: "Am zis initial un leu si 20, un leu, 80 de bani, n-a trebuit la nimeni. Cele din Polonia pot fi comercializate in supermarketurile din Romania si merele acestea nu au cautare niciunde."

In judetul Arges, alta zona cunoscuta pentru livezile intinse pe dealuri, agriocultorii fie le scot la vanzare, fie le-au abandonat. Numai intr-un singur loc, 50 de hectare sunt lasate in paragina.

Gheorghe Voica, un inginer horticol a decis sa renunte.

Gheorghe Voica, fermier: "Dar de 2 ani, de cand a aparut embargoul cu rusii, tarile vecine noua, Ungaria si Polonia, vin cu preturi de dumping. Merele care le-a dat anul trecut la copii la scoala au fost din Polonia, iar silozul de fructe de la Botesti era plin de mere."

Oamenii spun ca in alte tari fermierii straini primesc subventii mai mari si astfel isi permit sa lase din pret. La noi, fermierul roman primeste bani pentru alte tipuri de culturi, desi livezile necesita multe lucrari de intretinere.

Mihai Coman, directorul Institutul de Cercetari Pomicole Maracineni: "Livezile, fata de culturile anuale de cereale sau fata de culturile anuale sau bienale de legume sunt investitii destul de mari, pe termen destul de lung. N-as vedea-o in exclusivitate ca un business, as vedea-o si ca o problema sociala, Romania are nevoie de cultura pomilor pentru zona de deal in special."

Daca la deal, livezile sunt abandonate, la campie au fost transformate.

In Dobrogea, toate livezile au fost retrocedate potrivit celor de la Directia Agricola. Din pacate, niciun proprietar nu a ales sa intretina pomii fructiferi si astfel livezile s-au transformat fie in terenuri agricole, fie in pasuni.

Ministrul Agriculturii spune ca in acest moment este in desfasurare un program european pentru investitii in exploatatii pomicule. Primesc ajutor financiar cei care infiinteaza plantatii noi sau cei care vor sa se asocieze.

Articol recomandat de sport.ro

Gigi Becali, „turbat“ după primele rezultate la prezidențiale: candidatul pe care l-a călcat în picioare