LA MULTI ANI, 2014! Cum au petrecut romanii trecerea in noul an - de la petreceri la superstitii
In pietele marilor orase romanii au intampinat cu veselie noul an, 2014. Trupe celebre sau artisti vestiti i-au incalzit pe cei care au dorit sa simt bucuria unui nou inceput, sub un cer luminat de artificii.
Superstitii si traditii de Anul Nou. Afla ce trebuie sa faci pentru a avea un 2014 excelent
Romanii au petrecut cu veselie, pastrand insa o parte dintre practicile pagane - despre care spun ca ii apăra de rele si ii tin sanatosi si prosperi pentru un an intreg, dar si cu obiceiuri noi, imprumutate.
Un numar mare de practici magice si ritualuri se savarseau in aceasta zi, ce marcheaza inceputul, nu doar al unui nou an, dar si, in mod simbolic, al unui nou ciclu de viata, scrie Mediafax.
Romanii il sarbatoresc in prima zi din an pe sfantul "pazitor de duhuri rele".
Sfantul Vasile, primul ierarh care a ridicat spitale si aziluri, sarbatorit la 1 ianuarie
Sfantul Vasile, perceput de unii drept primul petrecaret, numele lui fiind considerat de altii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este aparatorul crestinilor, "pazitor de duhurile rele".
In traditia populara se spune ca asa cum este musafirul din ziua de Sfantul Vasile, bogat ori sarac, asa va fi omul tot anul.
Totodata, in ziua de Anul Nou, trebuie sa se arunce prin casa spice de grau, iar seara, acestea sa fie stranse, pentru a fi din nou aruncate prin camin in ziua de Sfantul Ioan. Dupa aceea, se face un manunchi din spice si se pun la pastrare, fiind benefice pentru durerile de cap.
Tot in ziua de Sfantul Vasile se zice ca e bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat vin cat va bea omul in aceasta zi, atat sange va avea in obraz in timpul anului. Tot de Sfantul Vasile, femeile beau si joaca fusul si furca, pentru a creste canepa peste an.
In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la cunoscuti
Sorcova este un substitut al divinitatii fitomorfe, invocata de copii pentru a aduce oamenilor sorcoviti viata lunga, sanatate si prosperitate.
Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie).
Apoi, obiectul ritual cu care colinda copiii a inceput sa fie realizat dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel.
Urari de Anul Nou si mesaje de Anul Nou. Cum ii puteti surprinde pe cei dragi de Sarbatori
Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: "Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi".
Pentru ca familiei sa-i mearga bine tot anul si sa aiba spor, in popor exista obiceiul ca in ziua de Anul Nou sa se fiarba in oala un cap de porc, pentru ca asa cum porcul rama numai inainte, tot asa va merge si omul spre belsug.
Tot la Anul Nou, pe nemancate, fiecare om trebuie sa ia in mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru spor la lucru in anul ce vine.
Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum e ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau.
De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii.
De asemenea, daca in ziua de Sfantul Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, iar daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului.
Totodata, se spune ca, daca noaptea de Anul Nou este "lina si senina", este un semn ca noul an va fi unul bun.