În România apar din ce în ce mai multe asociaţii civice stradale. Cum funcţionează
De pildă, în Braşov sunt câteva zeci astfel de organizaţii cu reguli simple şi fără personalitate juridică.
Uniţi, oamenii au negociat cu primăria să instaleze indicatoare noi, mai multe coşuri de gunoi sau plăcute stradale personalizate.
Aceşti oameni reprezintă nucleul Asociaţiei Pro Schei din Braşov. S-au mobilizat în urmă cu câteva zile şi de atunci au reuşit să strângă peste 400 de semnături. Vor să stopeze un mare proiect imobiliar, ce urmează să se ridice în cartierul lor.
ADRIAN SĂBĂU, membru asociaţie: "S-a întâmplat repede, impactul a fost unul foarte mare şi neaşteptat."
VLAD TEODORESCU, membru asociaţie: "Cu cât suntem mai mulţi, cu atât putem schimba mai multe în urbea noastră."
Membrii asociaţiei, care încă mai conving cetăţeni obişnuiţi să le susţină demersul, vor depune în curând petiţia la primărie.
În toată ţara sunt zeci de asociaţii stradale. În Braşov, de exemplu, exista comunităţi care reprezintă câte o stradă din centrul istoric. Membrii lor se întâlnesc de fiecare dată când au câte o idee pentru oraşul lor.
Pe vremuri, saşii se organizau pe zone şi se ajutau între ei să-şi rezolve nemulţumirile.
Există însă şi excepţii. După ce au făcut front comun în faţa autorităţilor, locatarii de pe strada Postăvarului au reuşit introducerea contorizării individuale a apei menajere sau schimbarea programului de colectare a gunoiului menajer din zonă. Totul s-a terminat însă când a venit vorba de instalarea unei bariere, numai o parte din locatari erau de acord cu ea.
Asociaţiile Civice Stradale nu au personaliltate juridică şi se formează prin liberă voinţă a locuitorilor unei străzi.
