Pelerinaj de trei zile, la care participă deja mii de credincioşi, la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti
Oamenii se închină cu evlavie la moaştele Sfântului Nectarie, considerat mare făcător de minuni, şi la mostele Sfântului Efrem cel Nou, şi el considerat mare vindecător.
E o sărbătoare cu atât mai importantă, cu cât miercuri e Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril.
Pelerinii urcă plini de speranţă dealul ce duce spre locul de rugăciune al sfântului.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Călugărul grec Nectarie a murit el însuşi răpus de o tumoră malignă. S-a întâmplat la Atena, acum aproape o sută de ani. A fost canonizat acum 50 de ani, după ce Biserica a acceptat mărturiile potrivit cărora, în timpul vieţii, tămăduia prin simpla mângâiere.
Pentru că durata pelerinajului Sfântului Nectarie a fost extinsă în premieră la 3 zile, sub baldachin au fost aduse şi moaştele Sf. Efrem cel Nou, păstrate tot aici, la Mănăstirea Radu Vodă. Iar alături sunt osemintele ierarhului Nectarie, aduse acum 17 ani din insula Eghina de reprezentanţii Bisericii Greceşti Surori. Sunt printre puţinele moaşte care au şi un certificat de autenticitate.
Miercuri este praznicul Sfinţilor Mihail şi Gavril, consideraţi în tradiţia creştină conducătorii cetelor de îngeri şi călăuzele sufletelor spre Rai. Peste 1 milion 300 de mii de romani îşi serbează ziua onomastică.
Marele praznic al Sfântului Nectarie este joi, pe 9 noiembrie. Pelerinajul se va încheia, aşadar, vineri seara.
