Fenomenul se numește „brain drain”, exodul creierelor, și este posibil pentru că studenții sau absolvenții cu rezultate excelente nu își găsesc, la noi, un loc de muncă și un salariu pe măsura calificării.
Diana este în clasa a 10-a și a început pregătirea pentru admiterea la universități prestigioase din Statele Unite.
Diana Luță, elevă: „În Statele Unite poți să faci cercetare încă de când intri la facultate, profesorii sunt deschiși să te primească la laboratoarele lor foarte des. Chiar poți să faci în același timp inteligență artificială și chimie, ai și literatura în același timp.”
Sofia este în clasa a 12-a. A aplicat la mai multe universități din Statele Unite, Coreea și China. La unele a fost deja acceptată.
Sofia Teodora Dragomir: „Pentru mine a fost foarte important atât această chestie globală, să pot face parte dintr-o comunitate internațională, cât și faptul că programele sunt în limba engleză. Sunt soft engineer.”
Perspectivele oferite de piața muncii internațională
Andrei Nicolae, CEO firmă de consultanță: „Se raportează un pic și la calitatea profesorilor, deși în România găsim o creștere în domeniile astea, nu ne putem compara cu țările din afară. Pe zona de astronomie, astrofizică, neuroștiință este o cerere foarte mare. Sunt oportunități de cercetare și joburi. La noi în țară acest spectru este restrâns, așa că ei caută să se afirme.”
Sunt însă și tineri care pleacă după ce își termină facultatea în țară. 46 de regiuni din Europa pierd tineri cu studii superioare. Fenomenul numit "brain drain" afectează dezvoltarea economică și serviciile publice. În România, fenomenul este extins în aproape toată țara, potrivit unei analize făcute de un jurnalist spaniol și preluată de Rețeaua europeană de jurnalism bazat pe date.
Corespondent Știrile PRO TV: „În Spania, de exemplu, tinerii pleacă spre marile centre universitare din țară, în timp ce în România sau Lituania, migrația este predominant către alte state din Uniunea Europeană. Datele arată că România se numără printre cele mai afectate țări: proporția absolvenților de studii superioare care locuiesc în alte state ale uniunii depășește 10%, în timp ce în Spania este de aproximativ 1,5%.”
Cauzele fenomenului brain drain
Analiza arată că fenomenul apare atunci când statele investesc în educație, dar nu reușesc să creeze suficiente oportunități pentru a păstra acești oameni calificați.
Marian Stas, expert în educație: „Va dura încă un număr de zeci de ani, 10-20-30, dacă ne apucăm să facem ce avem de făcut astfel încât România în sine să devină atractivă pentru oameni, din perspectiva derulării vieții de zi cu zi. Mă refer la nevoia de reorganizare administrativ-teritorială a României. De zeci de ani știm că țara nu e organizată cum trebuie și asta e unul din principalii factori centrifugi.”
Datele arată că principalele țări europene în care s-au stabilit românii sunt Italia, Germania și Spania. 13% dintre români trăiesc în alte state, cel mai mare procent din Uniunea Europeană.
