Fantomele trecutului. Taranii se tem de asociatii, iar strainii iau terenul

Pe ogoarele din Ghermani, judetul Giurgiu, buruienile musca din cer. Un cal abandonat paste fericit... afundat in brazdele necosite de la facerea lumii. Taranii muncesc pamantul fara graba si fara rost.

Daca ar fi sa aiba o cooperativa, ar fi bine. Nea Micu se uita cu jind in zare. Cei care au cumparat pamantul din zona nu au nevoie de brate de munca, adica de taranii locului.

Chinuiti inca de cosmarul colectivizarii, taranii prevad din carul cu porumb si alte obstacole, cum ar fi profiturile pe care le au strainii care au cumparat terenul.

In schimb, Dumitru e curios cum a reusit, un kilometru mai la vale, domnul Gruia, membru al Cooperativei "Agrosud Cereal", sa coloreze peisajul rural cu o ingrasatorie de porci ultramoderna.

Citește și

In premiera pe tara: romanii isi pot impaduri terenurile cu bani de la UE

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

De profesie biolog, domnul Gruia e constient ca n-ar fi primit niciodata un milion de euro de la Uniunea Europeana, daca nu s-ar fi asociat.

Asociatia se transforma insa in 'cooperativa munca in zadar" atunci cand fermierii sunt de fapt oraseni care lasa pamantul parloaga.

Printre altele, presedintii de cooperativa ar trebui sa negocieze un pret mai mic pentru cereale si materie prima. Rareori reusesc si se ajunge la export masiv.

Prezentul este "brandul de cooperativa", insista un secretar de stat care a mosit primele asociatii aparute dupa Revolutie.

Blestemul agriculturii va urmari Romania multa vreme de acum inainte, daca nu deschidem ochii si nu furam lucrurile bune de la vecinii unguri, cehi si polonezi.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5