Fantomele trecutului. Taranii se tem de asociatii, iar strainii iau terenul
La 20 de ani de la Revolutie, intre fermierii nostri inca se da o lupta. Ori isi fac CAP-uri si devin o forta, ori stau si se uita cum strainii cumpara chiar tot terenul agricol al tarii si ajung in sapa de lemn. Numai 400 dintre ei au asociatii.
Pe ogoarele din Ghermani, judetul Giurgiu, buruienile musca din cer. Un cal abandonat paste fericit... afundat in brazdele necosite de la facerea lumii. Taranii muncesc pamantul fara graba si fara rost.
Daca ar fi sa aiba o cooperativa, ar fi bine. Nea Micu se uita cu jind in zare. Cei care au cumparat pamantul din zona nu au nevoie de brate de munca, adica de taranii locului.
Chinuiti inca de cosmarul colectivizarii, taranii prevad din carul cu porumb si alte obstacole, cum ar fi profiturile pe care le au strainii care au cumparat terenul.
In schimb, Dumitru e curios cum a reusit, un kilometru mai la vale, domnul Gruia, membru al Cooperativei "Agrosud Cereal", sa coloreze peisajul rural cu o ingrasatorie de porci ultramoderna.
De profesie biolog, domnul Gruia e constient ca n-ar fi primit niciodata un milion de euro de la Uniunea Europeana, daca nu s-ar fi asociat.
Asociatia se transforma insa in 'cooperativa munca in zadar" atunci cand fermierii sunt de fapt oraseni care lasa pamantul parloaga.
Printre altele, presedintii de cooperativa ar trebui sa negocieze un pret mai mic pentru cereale si materie prima. Rareori reusesc si se ajunge la export masiv.
Prezentul este "brandul de cooperativa", insista un secretar de stat care a mosit primele asociatii aparute dupa Revolutie.
Blestemul agriculturii va urmari Romania multa vreme de acum inainte, daca nu deschidem ochii si nu furam lucrurile bune de la vecinii unguri, cehi si polonezi.
