Elevii nu ştiu ce vor face la terminarea şcolii. Un consilier vocaţional la 1.200 de copii
"Ce vreau să mă fac, când voi fi mare?" iată o întrebare dificilă pentru elevii din România. Consilierii şcolari, care ar trebui să îi ajute să îşi descopere aptitudinile şi să îi ghideze sunt foarte puţini în învăţământul de stat.
"Nu ştiu ce o să fac în continuare. Chiar nu am vorbit cu nimeni, este o alegere a mea şi o să decid când o să decid.", spune un elev. Chiar dacă şi-ar dori să îşi descopere vocaţia, unii elevi nu ştiu de unde să înceapă. Aici ar trebui să intervină consilierii din şcoli, care să îi ajute să-şi dea seama ce aptitudini au, apoi ce profesie şi-ar dori.
Însă aceste discuţii sunt ca o picătură în ocean, pentru că la ele participă prea mulţi elevi o dată şi sunr organizate doar o dată pe săptămână, timp de 50 de minute. Un consilier şcolar trebuie să se ocupe în medie de 1.200 de copii în timp ce legea spune să abia 800.
Liliana Popovici, consilier şcolar: “Este foarte greu pentru că avem 40 de ore pe săptămână şi avem şi ore pe care trebuie să le predăm, psihologie, sociologie"
Aşadar un aspect important pentru toţi copiii - ce vor să facă în viaţa - rămâne la alegerea părinţilor. De multe ori, aceştia îi împing spre specializări pe care le consideră ei bune. Iar dacă adolescentul îi ascultă, poate să descopere mai târziu că nu şi-a ales bine facultatea şi o abandonează.
Nevoia unui consilier vocaţional, adică a unui om specializat care să îi ajute pe adolescenţi să descopere ce le place şi ce li s-ar potrivi, este ignorată de stat şi de unii părinţi. Alţii şi-au dat seama că este important ca un copil să fie ghidat şi să ajungă să îşi găsească SINGUR drumul.
Elena este în clasa a 12 şi a mers la un consilier care a ajutat-o să îşi dea seama ce doreşte: în cazul ei să devină psiholog. "Mult timp am fost foarte confuză, nu ştiam exact ce-mi place, niciodată nu mă gândisem la asta. Abia când am ajssn la un consilier, care mi-a pus întrebări despre mine şi am stat să mă gândesc la asta"
Elena a trecut mai întâi printr-un proces de autocunoaştere în care alături de consilier a descoperit prin jocuri şi conversaţii ce îi place şi ce poate să facă. Ea şi-a dorit inital să se facă medic iar consilierul i-a propus să urmeze pasul doi. Să petreacă un timp, în spitale, lângă doctori, ca să vadă ce înseamnă asta. Şi-a dat seama că nu este făcută pentru această profesie şi a ales psihologia.
Octavia Brătulescu, consilier vocaţional: "Este un proces de autocunoaştere pe care îl realizăm împreună, încununat cu testarea care ne oferă un rezultat şi mai concret."
Copiii sunt testaţi pentru a-şi afla punctele forte, dar şi slăbiciunile, nivelul de inteligentă şi competentele. Există şi teste vocaţionale pe care le pot completa online.
Steluţa Peleasa, consilier vocaţional: "În cadrul fiecărui raport generat la finalul testului există această trimitere către meseriile care s-ar potrivi"
În acest fel, elevii ies din centrele de consiliere siguri pe ei, pe calitatiile pe care le au şi pe cei vor să facă în viitor.
În comparaţie cu sistemul nostru de consiliere, practic inexistent, vecinii bulgari au investit într-un program amplu, prin care copiii sunt consiliaţi de la grădiniţă până când devin adulţi şi au un job, ca să fie pregătiţi oricând pentru schimbările din câmpul muncii.
.webp)
