Elevii nu ştiu ce vor face la terminarea şcolii. Un consilier vocaţional la 1.200 de copii

×
Publicitate

"Ce vreau să mă fac, când voi fi mare?" iată o întrebare dificilă pentru elevii din România. Consilierii şcolari, care ar trebui să îi ajute să îşi descopere aptitudinile şi să îi ghideze sunt foarte puţini în învăţământul de stat.

"Nu ştiu ce o să fac în continuare. Chiar nu am vorbit cu nimeni, este o alegere a mea şi o să decid când o să decid.", spune un elev. Chiar dacă şi-ar dori să îşi descopere vocaţia, unii elevi nu ştiu de unde să înceapă. Aici ar trebui să intervină consilierii din şcoli, care să îi ajute să-şi dea seama ce aptitudini au, apoi ce profesie şi-ar dori.

Însă aceste discuţii sunt ca o picătură în ocean, pentru că la ele participă prea mulţi elevi o dată şi sunr organizate doar o dată pe săptămână, timp de 50 de minute. Un consilier şcolar trebuie să se ocupe în medie de 1.200 de copii în timp ce legea spune să abia 800.

Liliana Popovici, consilier şcolar: “Este foarte greu pentru că avem 40 de ore pe săptămână şi avem şi ore pe care trebuie să le predăm, psihologie, sociologie"

Aşadar un aspect important pentru toţi copiii - ce vor să facă în viaţa - rămâne la alegerea părinţilor. De multe ori, aceştia îi împing spre specializări pe care le consideră ei bune. Iar dacă adolescentul îi ascultă, poate să descopere mai târziu că nu şi-a ales bine facultatea şi o abandonează.

Citește și
Cursuri de limbă română în școlile din Bavaria. Câți români trăiesc în cel mai mare land al Germaniei
Cursuri de limbă română în școlile din Bavaria. Câți români trăiesc în cel mai mare land al Germaniei

Nevoia unui consilier vocaţional, adică a unui om specializat care să îi ajute pe adolescenţi să descopere ce le place şi ce li s-ar potrivi, este ignorată de stat şi de unii părinţi. Alţii şi-au dat seama că este important ca un copil să fie ghidat şi să ajungă să îşi găsească SINGUR drumul.

Elena este în clasa a 12 şi a mers la un consilier care a ajutat-o să îşi dea seama ce doreşte: în cazul ei să devină psiholog. "Mult timp am fost foarte confuză, nu ştiam exact ce-mi place, niciodată nu mă gândisem la asta. Abia când am ajssn la un consilier, care mi-a pus întrebări despre mine şi am stat să mă gândesc la asta"

Elena a trecut mai întâi printr-un proces de autocunoaştere în care alături de consilier a descoperit prin jocuri şi conversaţii ce îi place şi ce poate să facă. Ea şi-a dorit inital să se facă medic iar consilierul i-a propus să urmeze pasul doi. Să petreacă un timp, în spitale, lângă doctori, ca să vadă ce înseamnă asta. Şi-a dat seama că nu este făcută pentru această profesie şi a ales psihologia.

Octavia Brătulescu, consilier vocaţional: "Este un proces de autocunoaştere pe care îl realizăm împreună, încununat cu testarea care ne oferă un rezultat şi mai concret."

Copiii sunt testaţi pentru a-şi afla punctele forte, dar şi slăbiciunile, nivelul de inteligentă şi competentele. Există şi teste vocaţionale pe care le pot completa online.

Steluţa Peleasa, consilier vocaţional: "În cadrul fiecărui raport generat la finalul testului există această trimitere către meseriile care s-ar potrivi"

În acest fel, elevii ies din centrele de consiliere siguri pe ei, pe calitatiile pe care le au şi pe cei vor să facă în viitor.

În comparaţie cu sistemul nostru de consiliere, practic inexistent, vecinii bulgari au investit într-un program amplu, prin care copiii sunt consiliaţi de la grădiniţă până când devin adulţi şi au un job, ca să fie pregătiţi oricând pentru schimbările din câmpul muncii.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
GALERIE FOTO Federica Brignone, aur la slalom uriaș și o situație RARISIMĂ pe podium! Italianca, impecabilă după accidentarea gravă de anul trecut
Citește și...
Cursuri de limbă română în școlile din Bavaria. Câți români trăiesc în cel mai mare land al Germaniei
Cursuri de limbă română în școlile din Bavaria. Câți români trăiesc în cel mai mare land al Germaniei

Autoritățile germane introduc începând din acest an cursuri de limba română în școlile din Bavaria, unde trăiește o importantă comunitate de români, cifrată la peste 300.000 de persoane. 

Câți pensionari sunt în România și care este pensia medie
Câți pensionari sunt în România și care este pensia medie

Un număr de 4.698.070 de pensionari era înregistrat în ianuarie 2026 în România, cu 1.489 mai puţini comparativ cu luna precedentă, iar pensia medie a fost de 2.779 de lei, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Turiștii din Poiana Brașov și-au testat rezistența la probe organizate de trupele comando ale Armatei. Cum s-au descurcat
Turiștii din Poiana Brașov și-au testat rezistența la probe organizate de trupele comando ale Armatei. Cum s-au descurcat

În Poiana Brașov, turiștii au avut ocazia să își testeze forța, rezistența și precizia la o competiție desfășurată în premieră la munte. 

Recomandări
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”
O senatoare americană influentă critică raportul SUA privind alegerile din România: „Este eronat, nu îi acordăm atenţie”

Raportul din Comisia juridică a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite privind alegerile din România este "eronat" şi "partizan", a declarat, luni, senatoarea democrată Jeanne Shaheen, în cadrul unei conferinţe de presă, la Bucureşti.

Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul
Cine scapă de tăieri. Guvernul a stabilit reducerile de 10% din cheltuielile cu personalul

La mai bine de șase luni de când au început negocierile pentru reforma administrației, coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind tăierile cu 10% din cheltuielile cu personalul.

De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”
De ce sunt românii atât de atrași de jocurile de noroc. INS le-a inclus în calculul infțaiei. „Riscă bani absolut necesari”

Pentru prima dată în România, jocurile de noroc au fost incluse în calculul ratei inflației. Aceste cheltuieli au devenit suficient de frecvente în bugetul populației, încât să fie urmărite statistic și incluse în coșul de consum.