De ce este importantă caligrafia. Românii, încurajați să nu renunțe la scrisul de mână

Aceștia şi-au dat întâlnire la Muzeul Naţional Cotroceni, pentru a încuraja oamenii să nu renunţe la scrisul de mâna.

Grafologii susţin că acesta poată să spună inclusiv dacă suntem fericiţi sau trişti, în timp ce tastarea la calculator ne uniformizează. Profesorii militează pentru reintroducerea caligrafiei în şcoli, după ce materia a fost scoasă din programă la clasele primare.

Copiii de la şcoală Sfinţii Voievozi din Capitală au fost invitaţi la Muzeul Cotroceni la un atelier de caligrafie, o disciplină scoasă din şcoli, dar esenţială pentru dezvoltarea personală, spun profesorii şi grafologii.

Printre personalităţile care militează pentru scrisul de mâna s-au numărat actriţa Maia Morgenstern, violonistul Alexandru Tomescu şi filosoful Mihai Șora, în vârstă de aproape 101 ani. Deşi este extrem de activ pe Facebook, acesta mărturiseşte că nu se înţelege prea bine cu calculatorul.

Citește și

O caligrafie chinezeasca din secolul al XI-lea, vanduta cu pretul record de 32 milioane de dolari

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Reporter: De mâna când aţi scris ultima dată?
Mihai Șora: În urmă cu o ora sau două. Eu scriu de mâna.
Reporter: Dar la calculator aţi scris vreodată?
Mihai Șora: Cu destul de multă caznă.

”A scrie frumos înseamnă şi o disciplină a minţii. trebuie să fii atent nu numai la conţinutul, care ar putea să fie exprimat şi într-un mod bolovănos, ci la felul în care spui ceea ce spui" - Mihai Șora.

Maia Morgenstern: "Pot există şi mijloacele astea tehnice prin care transmitem şi primi informaţie foarte repede, însă a scrie şi a poveşti în scris cu mâna noastră, nu poate să facă decât bine, să ne înnobileze, să ne îmbogăţească".

Ana Blandiana: "Chiar niciodată nu am scris, dar nu numai poezie, dar niciun fel de text literar direct la maşină de scris. Literatura e legată de scrisul de mâna".

Specialiştii spun că tot mai puţini oameni scriu de mâna. Iar asta duce la pierderea unei laturi importante a identităţii noastre.

Scrisul fiecărei persoane diferă în funcţie de starea pe care această o are atunci când aşterne cuvintele pe hârtie, de exemplu, dacă este înclinat spre stânga, ne poate spune că persoană respectivă nu s-a simţit tocmai bine.

În schimb, există detalii care se repetă indiferent de starea pe care o avem. De exemplu, spaţiile largi, lăsate între cuvinte, ne spun că suntem o persoană independenţa şi că iubim libertatea.

Cristian Dumitrescu, expert criminalist: "Spune, de exemplu dacă suntem supăraţi, dacă suntem bucuroşi sau fericiţi, poate să spună şi dacă iubim. în primul rând, pierdem un mod de a ne exprimA, cât se poate de personal".

La Muzeul Cotroceni sunt expuse şi scrisori sau cărţi poştale semnate de regii şi reginele României.

Ștefania Dinu, director adjunct al Muzeului Cotroceni: "Regele Ferdinand avea un scris foarte caligrafic, un scris ordonat, dar cu toate acestea, foarte greu de descifrat. Era scrisul unui om aşezat, unui om timid, dar şi puternic în acelaşi timp, un om care îşi scria singur discursurile".

Există, însă, şi cursuri speciale de caligrafie, la care oamenii plătesc pentru a învaţă să scrie frumos. Stiloul are şi el un rol important în această artă. Iar instrumentul de scris a fost inventat chiar de un român - Petrache Poenaru.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5