De 18 ani, Festivalul Brazilor de Crăciun sprijină reintegrarea școlară a copiilor pierduți de sistem

Așa se face că, în fiecare an, aproximativ 30.000 de copii din învățământul primar și gimnazial abandonează școala, ceea ce înseamnă că societatea pierde pe drum cele mai importante resurse ale ei.

Sunt copiii pe care Organizația Salvați Copiii încearcă an de an să îi identifice și să îi readucă în școală, prin programele complexe de suport social și educațional a căror cauză este inima Festivalului Brazilor de Crăciun, ajuns, în 2018, la majorat.

Ediția a XVIII-a a Festivalului Brazilor de Crăciun va avea loc în data de 6 decembrie la Stejarii Country Club și își propune să strângă fonduri pentru educația școlară a 4.000 de copii, beneficiari ai programelor Școală după Școală.

Citește și

Unele companii oferă și anul acesta bonusuri de sărbători. Bani, vouchere și zile libere pentru angajați

Accesul limitat la programe de suport educațional agravează fenomenul copiilor rămași în afara școlii, în contextul în care România rămâne printre țările fruntașe la acest capitol, cu un procent de 12,1, îngrijorător la nivel european.

Referindu-ne doar la abandonul școlar, în perioada 2010-2017, între 25.000 și 35.000 de copii au abandonat, anual, învățământul primar și gimnazial, conform statisticilor INS. În anul școlar 2016-2017, 26.850 de copii au părăsit școala primară si gimnazială.

În cei 18 ani dedicați exlusiv cauzei copiilor pentru care educația rămâne un drept numai pe hârtie, Salvați Copiii România a readus în școală 34.485 de copii din 36 de județe, dintre care în programe de tip Grădiniță estivală - 7.556 de copii, în programe de tip Școală după Școală – 23.083 de copii, iar în programul A Doua Șansă – 3.846 de copii, reușind să strângă cu ajutorul companiilor suma de 4.547.800 de euro. Sunt copii recuperați și care, odată ce primesc sprijin, luptă cu adevărat pentru șansa lor, așa cum o arată și rezultatele.

Dintre copiii care au beneficiat de serviciile sociale și educaționale ale grădinițelor estivale Salvați Copiii, aproape 93% sunt școlarizați, doar 2,39% dintre ei sunt în afara sistemului de învățământ de masă (școală/gradință), iar diferența, de 4,78%, se află în străinătate, în urma migrației economice a părinților.

În programul Școală după Școală - 92% dintre copii au înregistrat progrese școlare față de situația anterioară participării la program, 45% dintre copiii beneficiari au înregistrat rezultate școlare bune și foarte bune, iar 20% dintre ei au obținut premii la consursurile școlare.

În programul A Doua Șansă – în medie, 85% dintre copii au promovat cel puțin un modul la sesiunile de examinare organizate anual.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România: ”Din cauza politicilor publice incoerente și a reformelor de buzunar, cu valabilitate scurtă, școala românească, adică societatea, îi pierde pe drum pe cei mai vulnerabili membri ai săi, copiii. Aceasta e consecința dramatică a unor finanțări care pierd din vedere tocmai beneficiarul – elevul - și care, în loc să garanteze accesul egal la educație, mai degrabă îl condiționează de posibilitățile financiare ale părinților. Or tocmai asta suplinește Salvați Copiii România, prin programele de educație: asistenții noștri identifică în comunități copil cu copil și îi readuc în școală activ, acordându-le sprijin, pe cei uitați de sistem. Asta înseamnă Festivalul Brazilor de Crăciun, ajuns astăzi la majorat”.

În același timp, România a alocat unele dintre cele mai mici procente din PIB, în comparație cu statele membre UE. Deși Legea 1/2011 privind educația națională stabilește ca din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale să fie alocat minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv (art. 8), țara noastră a alocat în 2017 și 2018 sub 3% din PIB (2,86%, respectiv 2,98%). Cheltuielile în anul 2015 au reprezentat 3,1%, din PIB, iar in 2016 de 3,7%, în timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a situat la valoarea de 5% (2016).

Finanțarea deficitară a învățământului, multiplele reforme începute și abandonate pe traseu au făcut ca, în doar opt ani, costurile ascunse ale educației să se dubleze: în medie, de la 1.490 lei per copil la 3.093 lei, potrivit ultimei cercetări realizate de Salvați Copiii România. Decontul îl plătesc părinții, iar copiii ai căror părinți nu au resursele financiare necesare sunt vulnerabilizați și discriminați din start.

În 2010, studiul realizat de Organizația Salvați Copiii arăta, în premieră, că educația este, în România, gratuită doar în teorie. În practică, părinții erau nevoiți să achite costuri care nu apăreau în nicio Lege și reformă a educației și pentru care, în proporție covârșitoare, nu primeau nicio chitanță. În medie, suma pe care elevul o aducea de acasă, pentru a beneficia de educație, era, atunci, de 1.490 de lei. La opt ani distanță suma pe care părinții trebuie să o aloce suplimentar este dublă: 3.093 de lei costă anual, în medie, educaţia „gratuită” a copilului, arată datele de teren procesate de Salvați Copiii, într-un nou raport sociologic, iar valorile sunt mai mari în mediul urban faţă de rural (3.351 lei faţă de 2.757 lei).

Relevante sunt datele PISA: doar 11,3% dintre adolescenții români provenind din cel mai dezavantajat sfert al populației reușesc să aibă rezultate între primii 25%, în vreme ce media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este de 29,2%. Totodată, dacă ne uităm la procentul elevilor care au înregistrat cel puțin un episod de repetenție, observăm că procentul este de trei ori mai mare la copiii provenind din cel mai dezavantajat sfert (10,9%), față de cei provenind din cel mai avantajat sfert (3,4%).

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii: ”Politicienii vorbesc mult anul acesta despre progresele României în 100 de ani. O sărbătoare adevărată ar fi aceea în care educația universală, unul dintre țelurile României, ar fi asumată ca prioritate națională”.

La ediţiile anterioare ale Festivalului Brazilor de Crăciun au participat designeri români precum: Irina Neacşu, Stephan Pelger, Doina Levintza, Cătălin Botezatu, Carmen Ormenișan, Venera Arapu, Ingrid Vlasov, Maria Lucia Hohan, Irina Pogonaru, Malvina Cservenschi, Iris Șerban, PNK Casual, Ioana Ciolacu și mulți alții, dar şi persoane publice, dintre care menționăm doar câteva nume: Andreea Raicu, Andi Moisescu, Ion Țiriac, Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Amalia Năstase, Andreea Esca, Anca Lungu, Simona Halep, Camelia Șucu, Amalia Enache.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026