Cutremurul din Gorj a avut intensitate peste 7 grade pe scara Mercalli în zona epicentrală și a fost urmat de 161 de replici
La o zi după cel de-al doilea cutremur semnificativ care a zdruncinat Oltenia săptămâna aceasta, cercetătorii Institutului Național pentru Fizica Pământului caută explicații pentru ce s-a întâmplat în zona respectivă.
Fenomenul a fost descris drept o „surpriză” și se vorbește despre „cea mai mare intensitate sesimică din ultimii 200 de ani” în această regiune. Românilor din Oltenia specialiștii le-au transmis că sunt așteptate noi replici, dar de mai mică intensitate. Cutremurul de marți a produs avarii în 22 de localități din cinci județe și doi oameni au suferit răni minore.
Peste 160 de replici au urmat după cutremurul cu magnitudinea de 5,7.
Intensitatea lor a fost între 1 și 3,5 și s-au produs la un interval de un sfert de oră sau chiar mai des - spun cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului.
În timpul sesismului, apreciat drept semnificativ, mulți s-au pierdut cu firea.
Când simt că totul începe să se miște, o angajată a unui fast-food din Târgu Jiu sare peste tejghea, iese pe geam și o ia la fugă pe stradă. Cealaltă se ascunde într-un dulap.
Angajată: „Pur și simplu nu am știut cum să reacționăm. Asta am simțit, să sar imediat pe geam și... asta am făcut”.
Târgu Jiu - un oraș cu circa 90 de mii de locuitori și multe clădiri vechi - a avut cel mai mult de suferit în urma cutremurului.
Peste 20 de imobile - blocuri, biserici, sedii de instituții publice și locuințe individuale - au avarii și număratoarea continuă. Palatul Administrativ - unde funcționează, printre altele, Prefectura și Consiliul Județean - o clădire, monument istoric, finalizată în 1904 s-a umplut de crăpături.
Cristina Cilibiu, prefect Gorj: „S-au desprins bucăți foarte mari, încă mai cad. Nu intră nimeni pentru moment cel puțin în partea veche a clădirii”.
Despre acest imobil știa toată lumea că este șubred, dar abia acum prefectul a cerut o expertiză.
Ultimele reparații la clădire au fost facute acum 20 de ani, dar au fost superficiale: s-a dat cu var și au fost astupate crăpăturile.
De pe Primărie au căzut toate hornurile și bucăți de zidărie și din acoperiș s-au prăvălit peste mașinile parcate în apropiere. Aici lucrări de reabilitare s-au făcut în urmă cu 17 ani.
Coșurile de fum au rămas pe clădire, decor, pentru nu mai erau folosite, dar imobilul este de patrimoniu. Primăria a rămas închisă pentru cetățeni, din cauza riscurilor.
Zdruncinate de seism, Coloana Infinitului și Poarta Sărutului, au rămas intacte. În schimb, din biserica aflată pe axa care unește parcurile cu operele sculptorului Constantin Brâncuşi s-au desprins bucăți.
Ciprian Sârbu, preot: „Tencuiala celor două turle din față este destul de mult afectată”.
„Ceea ce s-a întâmplat este cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. Magnitudinea cutremurului care s-a produs este o surpriză pentru orice seismolog. În perioada următoare sunt așteptate replici în zona Gorj. Asta e, suntem la cheremul naturii”, au afirmat cercetătorii de la Institutul Național pentru Fizica Pământului după cutremur.
Pentru unii dintre oamenii din Oltenia cutremurul a însemnat fugă: au alergat din magazine, din clădirea gării unde s-au spart geamurile și din locuințele în care au apărut fisuri.
Cutremurul din Oltenia s-a simțit până în Serbia și Ungaria - potrivit înregistrărilor Institutului Național pentru Fizica Pământului. În zona epicentrului - la Peștișani, în Gorj - intensitatea seismului, de această dată măsurată pe scara Mercalli, a fost de peste 7 grade. Mai multe acoperișuri au fost avariate, crucea de pe turla bisericii s-a înclinat, iar plafonul căminului de bătrâni din zonă s-a prabușit.
Daiana Băran, angajată cămin: „Am evacut clădirea. Nu se afla nimeni decât personalul înăuntru”.
Sunt distrugeri și în Lelești.
Pentru că în Oltenia s-a depășit magnitudinea calculată pentru zona seismică respectivă - de 5,5 - și au fost două cutremure semnificative în mai puțin de 24 de ore, în Gorj au fost trimise trei stații seismice care vor completa actuala rețea ca să îi ajute pe cercetători să înteleagă ce s-a întâmplat acolo.
Eduard Năstase, reprezentant INCDFP: „Urmează să instalăm și trei stații GPS pentru monitorizarea deformărilor crustale în zonă și mai ales aceste stații vor fi instalate pentru a putea identifica cutremurile de magnitudine foarte mică”.
Mircea Radulian, director științific INCDFP: „Cred că vom ști ceva mai bine ce se întâmplă acolo, față de ce știam până acum. Teoriile și modelele pe care le aveam sunt și ele bune, dar încă suntem foarte departe de a putea înțelege tot ce se întâmplă”.
Studii se fac și pentru a se stabili dacă există vreo legătură între cutremurele produse în Gorj și cel din Turcia. Acum, spun cei de la Institutul Național pentru Fizica Pământului „este greu de dat un răspuns categoric”.
