Membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, scrie Agerpres.

"Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 12 noiembrie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", se arată în comunicat. 

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare. 

Rata anuală a inflației s-a mărit 

Rata dobânzii de politică monetară se află la nivelul de 6,50% pe an din august 2024.

Recomandări Video

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei s-a mărit în septembrie la 6,61%, de la 6,17% în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii consistente a combustibililor şi gazelor naturale. 

Pe ansamblul trimestrului III 2026, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere substanţială, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor în lunile iulie şi august 2025. 

"Efectele de bază dezinflaţioniste asociate celor două şocuri succesive pe partea ofertei au afectat prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a preţurilor energiei, în timp ce influenţele suplimentare în sens descendent venite în acest interval din scăderea preţurilor LFO au fost compensate integral de cele decurgând din scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creşterii ample a cotaţiei petrolului", se arată în comunicatul de la banca centrală. 

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a menţinut constantă în septembrie 2026, la 6,2%, dar s-a redus cu 2,1 puncte procentuale faţă de nivelul de la finele trimestrului precedent, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte în luna august 2025, dar şi în condiţiile descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi ale slăbirii cererii de consum. 

Combustibilii și energia s-au scumpit 

Potrivit BNR, influenţe de sens opus au decurs din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor şi energiei şi din nivelul crescut al cursului de schimb leu/euro, inclusiv pe fondul cotelor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, ce s-au suprapus celor generate de creşterea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA. 

În luna octombrie 2026, rata anuală a inflaţiei s-a mărit la 6,94%, cu precădere pe fondul continuării scumpirii combustibililor, precum şi ca efect al creşterii preţurilor LFO. Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în octombrie 2026 la 7%, de la 9,2% în iunie 2026. 

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 9% în octombrie 2026, de la 9,8% în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3% în octombrie 2026, de la 8,6% în iunie 2026. 

Noile date statistice reconfirmă stagnarea activităţii economice în trimestrul II 2026, după comprimarea acesteia cu 0,1% în primul trimestru al anului (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat în acest interval, dar pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, notează sursa citată. 

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, activitatea economică şi-a atenuat considerabil contracţia în trimestrul II 2026, la -0,2%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreşterea pronunţată din trimestrul precedent, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accentuat vizibil scăderea în termeni anuali în acest interval.  Evoluţia exportului net şi-a crescut marginal influenţa expansionistă în trimestrul II 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi-a reamplificat ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor, mărindu-se ceva mai pronunţat în raport cu trimestrul anterior. Deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au întrerupt totuşi trendurile de scădere în termeni anuali pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creşteri în trimestrul II 2026, ca urmare a înrăutăţirii raportului de schimb. 

Cele mai recente date şi analize indică o redresare moderată a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2026, inclusiv cu aportul însemnat al agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluţiei PIB în trimestrul III 2026 în raport cu perioada similară a anului precedent, în condiţiile unor mişcări eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore. 

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au înjumătăţit declinul în termeni anuali în trimestrul III 2026, volumul lucrărilor de construcţii şi-a mărit în iulie-august dinamica anuală de două cifre foarte ridicată, iar producţia industrială şi-a atenuat vizibil în acelaşi interval contracţia faţă de perioada similară a anului anterior. 

Conform BNR, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă constantă în iulie-august 2026, iar cea a importurilor şi-a prelungit ascensiunea, astfel încât ecartul dintre acestea a redevenit uşor negativ. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au accelerat semnificativ creşterea în termeni anuali comparativ cu trimestrul II 2026, iar pe ansamblul primelor 8 luni ale anului curent acestea s-au reamplificat faţă de perioada similară din 2025, după ce s-au restrâns vizibil în semestrul I 2026. 

Pe piaţa muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaţilor din economie în iulie şi august 2026, dar şi o corecţie descendentă semnificativă a ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) în trimestrul III 2026, care a revenit astfel la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% la care a urcat în trimestrul precedent. 

Potrivit sondajelor de specialitate, citate de BNR, intenţiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut însă în octombrie, după ce s-au redresat vizibil în trimestrul III, în timp ce deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a întrerupt trendul descendent din ultimele 6 trimestre, înregistrând o creştere notabilă în prima lună a trimestrului IV 2026, în condiţiile unei evoluţii ascendente cvasi-generalizate la nivelul principalelor ramuri. 

Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie-septembrie 2026, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuşi la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variaţia costului unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să se mărească pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, dar într-un ritm încetinit comparativ cu trimestrul precedent. 

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit ascensiunea relativ pronunţată în primele zile din octombrie 2026, iar apoi s-au menţinut la niveluri semnificativ superioare celor atinse în precedentele trei trimestre. 

Totodată, randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au corectat în prima jumătate a lui octombrie o mare parte din creşterea consemnată în septembrie inclusiv pe fondul situaţiei politice interne, dar şi-au stopat ulterior ajustarea descendentă, rămânând vizibil deasupra valorilor din primele două luni ale trimestrului III 2026, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu şi al reamplificării în consecinţă a aversiunii globale faţă de risc. În aceeaşi conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă parţială în a doua decadă a lui octombrie, dar a revenit rapid şi a tins apoi să se menţină pe palierul pe care a urcat în debutul lunii. 

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a rămas constantă în septembrie 2026, la 8,2%, în condiţiile în care ritmul componentei în lei şi-a prelungit trendul lent ascendent, deopotrivă pe seama evoluţiilor de pe segmentul societăţilor nefinanciare şi de pe cel al populaţiei, în timp ce creditul în valută a continuat să-şi tempereze creşterea în termeni anuali. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut totuşi la 66,8%, inclusiv sub influenţa efectului statistic al mişcării cursului de schimb al leului. 

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 19 ianuarie 2027.