Cum s-au adaptat restaurantele pentru a supraviețui restricțiilor impuse de autorități
În multe oraşe s-au deschis restaurantele în interior, dar la capacitate redusă. Aşa că patronii au făcut schimbări drastice pentru a supravieţui.
Unii au simplificat meniul, în timp ce, alţii nu-i lăsa pe clienţi să zăbovească prea mult și chiar impun o consumaţie minimă.
În Capitală, restaurantele funcţionează de o săptămână la o treime din capacitate. Cu atât de puţini clienţi, şi meniurile au fost scurtate.
Jean Stoian, brand manager: "Pe produsele principale avem undeva cam 30% din produse date jos. Există unele meniuri pe care abia aşteptăm să le punem, dar la rulajul actual ar fi nişte pierderi pe care nu le putem suportaşi atunci mergem cu un meniu restrâns."
Dragoş, consultant HoReCa: "Ne bazăm pe livrări dar şi pe o locaţie stradală, unde clienţii pot vedea mâncarea. Este mai mult pentru a servi masa la pachet, am şi creat o întreagă structură de logistică în spate, prin livratori proprii, şi încercăm să livrăm în 30-40 de minute, astfel încât produsul să fie cald atunci când este livrat."
Nici experienţele pe care le trăiau românii în restaurantele de fine dining nu mai sunt la fel. Degustările, de pildă, cuprind mai puţine preparate şi nu mai sunt atât de spectaculoase.
În Cluj-Napoca, în schimb, restaurantele şi cafenelele pot primi muşterii doar la terasa. Cum mesele sunt puţine, nu le mai permit să stea oricât.
Mircea Butean, administrator restaurant: "Am luat în considerare a un restaurant e deschis până la 9 seara, deci seara sunt cam două ore de funcţionare. Noi nu îţi impunem o consumaţie, poţi să bei şi o apă şi un ceai, dar dacă există cerere şi celelalte mese sunt ocupate - îi anunţăm de la început, când vin - îţi facem nota de plată şi pleci. Dacă iei şi masa atunci timpul se preungese la o oră şi jumătate natural, dacă mănânci."
Oamenii s-au adaptat. Alţii chiar au impus o consumaţie minimă care variază între 200 şi 300 de lei, pentru o masă ocupată.
