La dosarul care a stat la baza deciziei CCR referitoare la pensiile magistraților a fost atașată și o opinie concurentă, semnată de trei judecători care au votat pentru constituționalitate.
Cei trei judecători au votat pentru constituționalitate, dar au ridicat rezerve cu privire la reducerea bruscă a cuantumului pensiei.
De asemenea, există și o opinie separată a doi judecători ai Curții Constituționale, care au considerat că legea trebuia declarată neconstituțională.
În 18 februarie, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite împotriva legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților.
Decizia nr. 153, pronunțată pe 18 februarie 2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 26 februarie, validează atât procedura prin care a fost adoptată legea, cât și conținutul său.
La dosar au fost atașate și o opinie concurentă, semnată de trei judecători care au votat pentru constituționalitate, dar au ridicat rezerve cu privire la reducerea bruscă a cuantumului pensiei, și o opinie separată a doi judecători care au considerat că legea trebuia declarată neconstituțională.
Primul mare argument al ÎCCJ viza procedura de adoptare a legii: aceasta a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, o procedură excepțională care ocolește dezbaterea parlamentară. ÎCCJ a susținut că nu exista o urgență reală care să justifice această cale.
CCR a respins această sesizare. Potrivit motivării, situația economică a României — un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și o datorie publică de 54,8% din PIB — precum și riscul pierderii a 869 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a neîndeplinirii jalonului 215, au constituit împreună o urgență obiectivă. „Aspectele învederate în expunerea de motive întrunesc elementele necesare calificării lor ca fiind o situație urgentă care impune adoptarea măsurilor conținute în legea criticată", au reținut judecătorii constituționali.
De asemenea, Curtea a subliniat că o reformă a pensiilor de serviciu nu putea fi realizată prin ordonanță de urgență, întrucât aceasta ar afecta un drept fundamental — dreptul la pensie —, ceea ce este interzis prin Constituție. Astfel, angajarea răspunderii Guvernului a reprezentat singura cale rapidă de legiferare disponibilă.
ÎCCJ a criticat și calitatea redactării legii, susținând că sintagma „vechime totală în muncă" este nedefinită și generează confuzie, permițând interpretări multiple. CCR a respins și această critică, considerând că noțiunea este suficient de clară în context.
Potrivit motivării, „din conținutul său rezultă că este compusă din vechimea în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal asimilat magistraților și din vechimea în muncă definită ca atare în art. 16 alin. (5) din Codul muncii sau recunoscută în alte acte normative ce reglementează diverse statute profesionale".
Cu alte cuvinte, cei 35 de ani de vechime totală în muncă pot fi compuși din vechimea în magistratură și din orice altă activitate profesională, cu condiția ca minimum 25 de ani să fie realizați exclusiv în funcțiile prevăzute de lege.
O altă critică a vizat mecanismul tranzitoriu instituit pentru creșterea vârstei de pensionare. ÎCCJ a arătat că, potrivit propriilor calcule și avizului Consiliului Superior al Magistraturii, peste 45% dintre magistrații în funcție nu beneficiază de nicio etapizare reală, vârsta de pensionare crescând brusc la 65 de ani — față de 48 de ani, cât era anterior.
CCR a avut o altă interpretare. Curtea a reținut că art. V alin. (5) din legea criticată respectă parametrii stabiliți prin Decizia nr. 467 din 2 august 2023, care obligase legiuitorul să reglementeze o tranziție graduală. Concret, mecanismul tranzitoriu stabilește că persoanele care împlinesc 25 de ani de vechime în funcție în 2026 pot ieși la pensie la 49 de ani, cu câte un an în plus pentru fiecare an ulterior, ajungând la 65 de ani abia în 2042.
„Legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare", au conchis judecătorii constituționali.
Cea mai controversată prevedere a legii — reducerea pensiei de serviciu de la 80% la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu o plafonare a cuantumului net la 70% din ultimul venit net — a fost și ea validată de Curtea Constituțională.
Curtea a subliniat că nu are competența de a stabili valoarea nominală sau procentuală a pensiei de serviciu și că legiuitorul dispune de o marjă largă de apreciere în materie. A reținut, totodată, că „există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii și cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiției, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică o congruență axiologică între soluția legislativă criticată și cerințele impuse de CJUE în jurisprudența sa".
Pensia de serviciu, a precizat Curtea, nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiției.
Deși au votat pentru constituționalitate, judecătorii Mihaela Ciochină, Asztalos Csaba-Ferenc și Mihai Busuioc au semnat o opinie concurentă în care au atras atenția că CCR ar fi putut examina și caracterul brusc al reducerii cuantumului pensiei — nu doar etapizarea vârstei.
„Se observă că legea criticată instituie o reducere ex abrupto a cuantumului pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, după intrarea ei în vigoare persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediată a pensiei de serviciu cu cel puțin 30%", au scris cei trei judecători. Aceștia au amintit că, dacă pentru vârsta de pensionare s-a impus o etapizare obligatorie prin Decizia din 2023, același raționament ar fi fost valabil și pentru reformarea cuantumului pensiei. „Apreciem că ar fi fost necesară și examinarea acestui aspect", au conchis judecătorii în opinia concurentă.
Judecătorii Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au mers mai departe și au semnat o opinie separată prin care au considerat că obiecția ÎCCJ trebuia admisă, legea fiind neconstituțională.
Potrivit opiniei separate, plafonarea pensiei la 70% din ultimul venit net poate duce, în practică, la situații în care pensia de serviciu să fie mai mică decât pensia contributivă din sistemul public — golind astfel de orice sens instituția pensiei de serviciu.
Cei doi judecători au dat un exemplu concret: „Un judecător pensionat la vârsta de 65 de ani, cu grad profesional de curte de apel, (...) beneficiază în prezent de o pensie în sistemul public de 14.833 lei, (...). Or, potrivit art. 84 din Legea nr. 360/2023, valoarea punctului de referință se majorează anual (...). În aceste condiții, este inevitabil ca pensia contributivă din sistemul public să crească progresiv și să depășească, într-un interval scurt, pensia de serviciu plafonată conform legii criticate."
Judecătorii Stan și Deliorga au mai criticat și eliminarea mecanismului de actualizare a pensiei în raport cu indemnizațiile magistraților în activitate, considerând că aceasta contravine Deciziei CCR din 2023.
„Orice reglementare referitoare la pensia de serviciu a magistraților trebuie să respecte limite stricte: nu poate transforma această pensie într-o prestație pur contributivă, lipsită de specificul său constituțional", au scris cei doi, adăugând că „argumentele de natură bugetară, legitime în sine, nu pot fundamenta măsuri care aduc atingere substanței garanțiilor statutului magistratului".
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie. Legea a fost promulgată de Președintele României, Nicușor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, vineri, că a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale. Proiectul a fost declarat constituțional după cinci amânări.
Curtea Constituţională a României publicat, joi, motivarea deciziei din 18 februarie prin care a stabilit că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor este constituţional.
Curtea Constituţională a publicat, joi, motivarea deciziei privind pensiile magistraţilor, prin care a repins sesizarea ÎCCJ şi a admis că legea Guvernului este constituţională.
Naționala României a început duelul decisiv cu Turcia, la Istanbul, în semifinala play-off-ului pentru Cupa Mondială 2026.
Președintele Nicușor Dan a declarat joi seară că, imediat ce va primi motivarea Curții Constituționale privind respingerea contestațiilor AUR legate de legile bugetului, va promulga legea bugetului de stat.
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a declanșat a treia mare criză energetică a deceniului, după pandemia din 2020 și războiul din Ucraina, iar efectele se resimt deja în Europa prin scumpiri accelerate la petrol, gaze și carburanți.
