Fără buget, cu tăieri la investiții și taxe mai mari, România a trecut pe excedent bugetar

×
Publicitate

Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 de milioane de lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025.

În prima lună a anului, în premieră din 2019, bugetul a avut nu „gaură” ci excedent, după cum a anunțat Alexandru Nazare la interviurile Știrilor ProTV. Ulterior, Ministerul a revenit cu un comunicat de presă în care a prezentat mai în detaliu execuția bugetară (veniturile și cheltuielile statului pentru prima lună de 2026).

Pe scurt, excedentul bugetar se datorează, pe partea de venituri, majorării TVA și accizelor, iar pe partea de cheltuieli înghețării salariilor și pensiilor, tăierea unor sporuri ale bugetarilor și nu în ultimul rând bugetului redus acordat investițiilor din fonduri proprii în economie.

Astfel, încasările din TVA au fost în ianuarie 2026 de circa 13 miliarde de lei, creștere de 24 față de perioada similară a anului trecut. la accize creșterea a fost de 7%.

Pe partea de cheltuieli, anvelopa salarială a bugetarilor a scăzut cu 3,4%, respectiv 474 milioane de lei până la un nivel de 13,54 miliarde de lei. O scădere importantă a avut loc și la categoria „bunuri și servicii” unde bugetul a scăzut cu 13% până la un nivel de 6,5% miliarde de lei.

De remarcat că una dintre cele mai mari cheltuieli, de 48% a avut loc la capitolul „cheltuieli de capital” (investiții operate din fonduri proprii ale statului, respectiv fără a include banii din surse precum fondurile europene sau PNRR.

Dacă ne raportăm la totalul investițiilor, la cele 1,4 miliarde din fonduri proprii, dar și banii de la UE (fonduri UE și PNRR), în prima lună a anului nivelul lor este sub cheltuiala cu dobânzile aferente datoriei guvernamentale de 3,53 miliarde de lei.

Alexandru Nazare: În ianuarie 2026 avem un excedent bugetar

Ministrul Finanțelor a anunțat că pentru prima dată în ultimii șapte ani, avem un început de an cu excedent bugetar.

 „În luna ianuarie 2025, aveam un deficit de 11 miliarde. În luna ianuarie 2026 avem un excedent de 800 de milioane, deci nu mai avem deficit. În ianuarie avem excedent, ceea ce ne-a permis să nu ne mai împrumutăm. E adevărat, e un excedent moderat. El vine și din faptul că au fost făcute foarte multe plăți pe finalul anului trecut, dar este important ca semnal și se va vedea momentul când publicăm execuția, că totuși sunt venituri consistente, venituri inclusiv la TVA consistente, iar această execuție arată că suntem pe drumul corect”, a explicat ministrul Alexandru Nazare pentru Știrile ProTV.

„Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, fațã de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Aceastã evoluție reflectã o consolidare fiscalã bazatã pe o colectare mai bunã și o gestionare riguroasã a cheltuielilor publice”, a transmis ulterior și Ministerul de Finanțe.

Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, înregistrând o creștere de 17,9% fațã de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precãdere impozit pe salarii și venit, precum și TVA.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 9,02 miliarde lei, marcând o creștere de 31,4%, determinatã de avansul semnificativ al încasãrilor din impozitul pe dividende de 59,7% pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificãrilor legislative. Totodatã, încasãrile din impozitul pe salarii au crescut cu 13,7%, peste dinamica fondului de salarii din economie, evoluția fiind influențatã de eliminarea facilitãților fiscale pentru salariații din construcții, agriculturã, industria alimentarã și IT.

Contribuțiile de asigurãri au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025.

Încasãrile nete din TVA au atins 13,06 miliarde lei, marcând o creștere nominalã de 2,52 miliarde lei, cu 23,9% mai mari fațã de ianuarie 2025. Aceastã dinamicã a fost susținutã de modificãrile cotelor de TVA, în timp ce restituirile au totalizat 4,73 miliarde lei. Menținerea restituirilor de TVA la zi este o prioritate care sprijinã direct lichiditatea mediului de business și asigurã predictibilitate fluxurilor financiare ale companiilor. 

Veniturile din accize au totalizat 3,67 miliarde lei, în creștere cu 7%, susținute de încasãrile pentru produsele energetice și cele din tutun. Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creștere cu 28,2%, incluzând sume din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã, iar sumele rambursate de UE au totalizat 2,28 miliarde lei, o creștere semnificativã cu 33,9%, comparativ de anul 2025.

Cheltuielile totale au fost de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scãdere fațã de aceeași perioadã a anului precedent cu 6%. Ca procent din PIB, acestea au înregistrat o scãdere de la 3% la 2,7%. Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scãdere cu 0,47 miliarde lei fațã de ianuarie 2025, pe fondul reducerii unor sporuri și a mãsurilor de limitare salarialã, menținându-și ponderea de 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au scãzut cu 11,8%, totalizând 6,51 miliarde lei, iar cheltuielile cu dobânzile s-au diminuat cu 7,9%. Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 22,74 mld lei, în creștere cu 2%, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025.

Cheltuielile pentru investiții au fost în valoare de 3,62 miliarde lei. Din aceastã sumã, 72,22% reprezintã valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027 și sumele aferente componentelor de grant și împrumut ale PNRR.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
FOTO S-a aflat secretul! Ce exerciții face Andreea Astafei ca să se mențină în formă
Citește și...
62579821
Alexandru Nazare, despre datoria publică a României care a depășit 60% din PIB: „Nu înseamnă o criză. Nu creşte peste noapte”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că datoria publică a României a depășit 60% din PIB din cauza cheltuielilor mai mari decât veniturile, diferența fiind acoperită prin împrumuturi acumulate de-a lungul anilor.

62579821
Alexandru Nazare explică recesiunea tehnică. Institutul Naţional de Statistică confirmă scăderea PIB

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, vine cu declaraţii după anunţul privind intrarea României în recesiune tehnică şi spune că, în ciuda contextului dificil traversat anul trecut, economia României continuă să crească. 

62603896
Nazare prezintă pachetul de relansare economică: măsuri fiscale şi sprijin pentru companii. Anunțul oficial

Ministrul Finanţelor a prezentat, joi, pachetul de relansare economică, despre care afirmă că are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii. 

Recomandări
Drona constanta 050626
Drona explodată în Portul Constanța ar putea fi primul atac al Rusiei împotriva unui stat NATO. N-am știut să ne apărăm

„Cu drona în coastă”, partea a II-a. O dronă militară încărcată cu explozibil a intrat noaptea, nedetectată, în Portul Constanța și a ajuns la doar câțiva metri de un petrolier. Patru luni mai târziu, autoritățile încă nu au explicat cum a fost posibil. 

Vlcsnap 2026 09 27 16h52m59s871
DNA arată traseul șpăgii de 450.000 euro din România către expertul sloven. Însemna 2% dintr-un proiect energetic în Harghita

Expertul sloven acuzat de DNA că ar fi pretins o jumătate de milion de euro mită de la firma care construiește în România unul dintre cele mai mari sisteme de baterii de stocare a energiei electrice a fost arestat preventiv. 

Imago0303264777h
Premierul desemnat Siegfried Mureșan dezvăluie motivul pentru care nu l-a mai pus pe Cătălin Predoiu ministru

Premierul desemnat Siegfried Mureşan a explicat într-un interviu pentru Cotidianul de ce Cătălin Predoiu, ministru în Cabinetul Bolojan, nu se regăseşte în Guvernul său şi cum a fost aleasă Andrea Chiş pentru portofoliul Justiţiei.