Copiii nimanui! Legea adoptiilor, pasata de la o autoritate la alta
Intram in 2011 cu o lege pentru adoptii pastrata in sertar si vesnic fara loc pe lista de prioritati din ministere, comisii si dezbateri parlamentare.
Asta, desi este gata de peste doi ani si ar fi putut sa dubleze numarul de adoptii. Putini isi dau seama ca platesc pentru asta nu doar copiii si potentialii parinti, ci si statul roman nevoit sa dea 100 de milioane de euro pe an pentru ingrijirea unor minori care puteau fi deja in noi familii.
Spre exemplu, o femeie din Galati, acuzata ca si-ar fi ucis bebelusul, are alti cinci copii lasati in centrele de plasament. Si cum le este inca mama, acestia nu pot fi adoptati fara acordul ei. Astfel de cazuri de abandon repetat sunt sanctionate cu decaderea rapida din drepturi de noul proiect care asteapta sa fie adoptat.
Daca noua lege va fi aprobata, copiii ar putea fi adoptati in cel mult doua luni, dupa ce au fost parasiti. Astfel ar creste numarul de adoptii posibile.
Cifrele sunt ingrijoratoare: in ultimii doi ani au fost infiati doar 2600 de copii din 30.000 care au nevoie de o familie.
Noua lege vrea si sa scurteze timpii de asteptare in diverse etape si da sansa mai multor romani sa devina parinti.
Cel mai devreme peste doua - trei luni ar putea fi permisa legal adoptia copiilor romani de catre familii de romani stabilite peste hotare. Situatie privita acum drept adoptie internationala, oprita oricum de aproape zece ani. Peste 800 de cupluri asteapta cu infrigurare unda verde, dar, de doi ani, proiectul se plimba de la o institutie la alta.
Pentru autoritati, copii fara parinti sau captivi in familii pe care le au doar pe hartie nu sunt o prioritate. Asa ca peste bunele intentii se astern noi si noi amanari.
Pentru cei la care argumentul uman n-a avut niciun efect, o ultima informatie: fiecare copil care nu e adoptat si ramane in sistem, ne costa pe toti 10.000 de euro pe an.
