Copii din România, hărţuiţi în şcolile britanice: "Au încercat să-mi ardă părul"

62071438
iStock

Odată cu votul acordat pentru Brexit, elevii care provin din ţări est-europene, în principal din România şi Polonia, şi învaţă în şcoli din Anglia şi Scoţia se confruntă cu un grad tot mai crescut de rasism şi xenofobie.

Unii dintre ei îşi acuză profesorii că nu reuşesc să îi apere şi, mai mult, că o parte se comportă similar, arată un studiu citat de The Guardian.

Studiul, realizat de Universitatea Strathclyde, arată că 77% dintre elevii implicaţi în cercetare au declarat că au suferit din cauza rasismului, xenofobiei şi hărţuirii, deşi acestea au fost deseori mascate ca tachinare. Dintre elevi, 49% au spus că atacurile au devenit mai frecvente odată cu referendumul din 2016 pentru părăsirea Blocului Comunitar de către Marea Britanie, potrivit News.ro.

Elevii le-au spus cercetătorilor că au fost ţinte ale abuzurilor verbale pe stradă şi în mijloacele de transport public. Au existat şi cazuri de atacuri fizice, iar copiii susţin că cele mai multe dintre ele au avut loc la şcoală. Unii au acuzat profesorii că au ignorat incidentele şi au susţinut că au existat şi unii care au râs şi au ţinut isonul.

Daniela Sime, autoarea raportului pe care îl va prezenta joi la conferinţa European Sociological Association din Manchester, a spus că atacurile şi nereuşita unor profesori de a interveni au impact asupra sănătăţii mintale a elevilor şi asupra simţului de apartenenţă la Marea Britanie.

„Rolul profesorilor, despre care s-a spus că erau spectatori şi nu au intervenit, iar în alte cazuri, chiar făptaşi, se evidenţiază ca dimensiune foarte importantă a marginalizării pe care o experimentează tinerii în fiecare zi. Profesorii au fost, ocazional, nu doar discriminatorii în practicile lor, prin ignorarea prezenţei tinerilor în clase, dar şi rasişti prin opinii exprimate deschis în timpul orelor de curs sau prin ignorarea incidentelor care implicau rasismul”, a spus ea.

Sime, lector la Strathclyde, a continuat: „Tinerii au spus că în marea majoritate a cazurilor nu au raportat incidentele pentru că profesorii ştiau şi nu au acţionat pentru a contracara cultura rasismului şi xenofobiei sau din cauza faptului că au fost convinşi că profesorii nu ar fi interesaţi”.

Cercetătorii, care au realizat studiul din octombrie 2016 până în mai 2018, au discutat cu 1.000 de elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Cei mai mulţi erau din Polonia, România şi Lituania şi trăiau în Marea Britanie de cel puţin 3 ani.

„La şcoala mea, cineva a făcut comentarii xenofobe despre mine şi au încercat să îmi ardă părul. Anul trecut, în şcoala la care învăţ acum, un grup m-a urmărit strigând «Ukip» şi că ar trebui să mă întorc la mine în ţară”, a povestit un elev.

Un altul a spus: „Am fost hărţuit de la vârsta de 6 ani până la 12 ani. Au aruncat cu pietre în mine, au împrăştiat zvonuri dezgustătoare despre mine, mi-au furat lucruri. Am fost batjocorit şi abuzat verbal doar pentru că sunt polonez”.

Alt elev a povestit că profesorii auzeau comentariile rasiste şi sexiste făcute de colegi, dar „au ales să le ignore sau râdeau împreună cu ei”.

„Oricât de nerealist ar suna, credeţi-mă, se întâmplă mai des decât vă gândiţi”.

Geoff Barton, secretar general al Association of School and College Leaders, a susţinut că cei mai mulţi dintre profesori sunt angajaţi în protejarea elevilor lor în faţa rasismului şi că au lucrat din greu pentru a încuraja respectul şi toleranţa.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!   

Articol recomandat de sport.ro
FOTO | Imaginea cu Vladimir Putin care a stârnit revoltă! Ucrainenii acuză lipsă de reacție la nivel mondial
FOTO | Imaginea cu Vladimir Putin care a stârnit revoltă! Ucrainenii acuză lipsă de reacție la nivel mondial
Citește și...
Alocațiile și indemnizațiile intră mai devreme pe card în august. Când vin banii prin poștă

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială va efectua în luna august plata în avans a beneficiilor de asistenţă socială aferente drepturilor cuvenite pentru luna iulie, întrucât data de 8 august, prevăzută în calendar, este zi nelucrătoare.

Una dintre cele mai apreciate instituții românești cere oamenilor să-i doneze geamuri vechi. De ce s-a ajuns aici

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL), una dintre cele mai cunoscute și apreciate instituții din agricultura românească, cere oamenilor să-i doneze geamuri vechi, pentru a-și repara serele distruse de furtuni. 

Câte pensii speciale se plătesc în România. Cea mai mare: 25.613 lei/lună. Ce pensie are un parlamentar

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2026, de 11.970 de persoane, la fel ca în luna precedentă, din care 7.921 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor CNPP.

Recomandări
MAI: Mitul „ambulanțelor negre” revine pe TikTok. Cum au ajuns imaginile generate cu AI să realimenteze o legendă urbană

MAI avertizează că mitul „ambulanței negre” a revenit pe rețelele sociale, alimentat de informații false și imagini create cu AI. Autoritățile subliniază că în România nu a fost înregistrat niciun caz de răpire în care să fie implicate ambulanțe.

Statul, marele beneficiar al investițiilor din Pilonul III. Cea mai mare parte a banilor ajunge în titluri de stat

Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) aveau active în valoare de 8,8 miliarde de lei, la finalul lunii iunie 2026, în creştere cu 40% comparativ cu nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, conform unui raport al ASF.

NATO, sub amenințarea unui atac limitat rusesc. WSJ: Putin ar putea trimite militari în uniforme fără însemne

Serviciile de informații americane au avertizat că președintele rus Vladimir Putin ar putea pune la încercare NATO printr-un atac limitat asupra unui stat membru în următorii ani.