Ce spune Biserica Ortodoxă despre românii care mănâncă fructe de mare în post

×
Publicitate

Cine mănâncă fructe de mare în post, după obiceiul călugărilor de la Muntele Athos, ar trebui să se abțină până la dezlegarea la pește. Este mesajul reprezentanților Bisericii Ortodoxe, dar care nu au dat, până acum, și o hotărâre oficială.  

Totuși, midiile și langustinele sunt preferate atunci când ies în oraș de tinerii din mediul urban care țin Postul Paștelui.

Platoul cu scoici, creveți și calamar e cel mai comandat fel principal în restaurante, atunci când într-un grup de prieteni unii nu vor alimente cu ouă, lactate și carne. Este refugiul celor care țin post, dar vor diversitate și gust.

Chef Adelin Bejenaru: ”Majoritatea merg pe partea de legume, foarte multe feluri pe bază de ciupercă, dovlecel... dar mai nou și fructe de mare. Evită sosurile, pentru că sunt pe bază de smântână, așa că iau un sos fresh de lămâie”.

Teoretic, fructele de mare întrunesc rigorile postului pentru că sunt nevertebrate care nu au sânge cald. Chiar există duhovnici care le permit credincioșilor să le consume, urmând exemplul unor monahi de la Muntele Athos, care le mănâncă în post, sâmbăta și duminica.

Totuși, vocile conservatoare din Biserica Ortodoxă Română spun că nu sunt necesare, de vreme ce este o perioadă de penitență trupească și sufletească.

În acest caz, fructele de mare sunt asimilate peștelui, așadar sunt rezervate celor care postesc strict pentru zilele de dezlegare. În Postul Mare, mai e una singură- pe 28 aprilie, când e sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim.

Postul alimentar are sensul lui, care nu trebuie subestimat, spun reprezentanții Patriarhiei Române, dar acesta nu e superior celui lăuntric și nici eficace dacă e rupt de postirea de răutate, invidie, bârfă și orice altceva rănește și distruge relația noastră cu ceilalți.

47% dintre românii de la oraș spun că postesc

Oricum, Sfântul Sinod nu a luat o decizie anume în acest sens, așadar, în ochii Bisericii contează mai mult abstinența de la invidie și gânduri rele.

”- Cu postul ăsta mai și slăbim, ne mai și curățăm un pic.
- E nevoie?
- E un pic de burtică, da. Eu încă nu pot ține un post cap-coadă, dar încerc!
”.

Eu vreau o ciorbă de fasole, mazăre și mai vreau și o salată de varză”.

Urzici aveți? Auziți, are și urzici, spanac are...”.

Potrivit unui studiu recent, 47 la sută dintre românii din mediul urban declară că postesc. E drept, 4 din 10 persoane privesc postul doar ca pe un exercițiu de voință.

”- Facem ”intermitent fasting”, post intermitent, unii dintre noi.
- Adică nu mâncați o perioadă din zi.
- Da, dar asta din motive de... să ne simțim mai sănătoși
”.

Unii tineri spun că respectă de mici obiceiul, după exemplul părinților.

Pentru că ei cred în Dumnezeu!”.

Articol recomandat de sport.ro
Simona Halep l-a pus la punct pe Nick Kyrgios
Simona Halep l-a pus la punct pe Nick Kyrgios
Citește și...
România îmbătrânește dramatic, iar asta creează un dezechilibru care va avea efecte grave. Câți români au peste 100 de ani

A crescut speranța de viață în România, iar populația vârstnică îi depășește cu 27% pe tineri. Sociologii spun că acest dezechilibru demografic ar putea avea efecte economice și sociale grave.

Ceva e putred în România. Fermierii primesc printre cele mai mari subvenții din UE, dar fructele și legumele se tot scumpesc

România se numără printre cele mai generoase țări europene cu fermierii. Autoritățile de la noi i-au sprijinit în ultimii doi ani cu peste 770 de milioane de euro. Cei mai mulți bani, au ajuns la producătorii de fructe și legume.

Paradox românesc. Veniturile au crescut, dar oamenii simpli o duc din ce în ce mai rău: ”Încercăm să găsim soluții”

Veniturile familiilor din România au crescut anul trecut în medie cu 13% față de 2022, potrivit Institutului Național de Statistică. Majorarea vine pe fondul unor salarii mai mari, însă situația diferă, spun specialiștii.

Recomandări
Cât de aproape a ajuns drona cu explozibil de platforma Neptun Alpha. Pagubele pe care le-ar fi putut produce

Pentru prima dată un avion de vânătoare românesc a deschis focul asupra unei ținte în Marea Neagră. S-a întâmplat joi dimineață, la 80 de mile est de Constanța, lângă platforma Neptun Alpha, cea mai mare investiție energetică a României.

Cum arată noua variantă a legii salarizării. Valoarea de referință a fost redusă la 4.000 de lei, de la 4.100 - Surse

Proiectul noii legi a salarizării care a ajuns, joi, pe masa liderilor politici, stabileşte valoarea de referinţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice la 4.000 lei, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea de majorare în 2027.

Care sunt cele mai bine plătite profesii din România. Salariile medii nete trec de 10.000 de lei

Salariile românilor cresc, dar în paralel cresc și diferențele dintre angajații din anumite sectoare. Și, din păcate, majorările nu acoperă creșterea prețurilor, mai puternică.