Ce spune Biserica Ortodoxă despre românii care mănâncă fructe de mare în post
Cine mănâncă fructe de mare în post, după obiceiul călugărilor de la Muntele Athos, ar trebui să se abțină până la dezlegarea la pește. Este mesajul reprezentanților Bisericii Ortodoxe, dar care nu au dat, până acum, și o hotărâre oficială.
Totuși, midiile și langustinele sunt preferate atunci când ies în oraș de tinerii din mediul urban care țin Postul Paștelui.
Platoul cu scoici, creveți și calamar e cel mai comandat fel principal în restaurante, atunci când într-un grup de prieteni unii nu vor alimente cu ouă, lactate și carne. Este refugiul celor care țin post, dar vor diversitate și gust.
Alegeri 2024
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
Chef Adelin Bejenaru: ”Majoritatea merg pe partea de legume, foarte multe feluri pe bază de ciupercă, dovlecel... dar mai nou și fructe de mare. Evită sosurile, pentru că sunt pe bază de smântână, așa că iau un sos fresh de lămâie”.
Teoretic, fructele de mare întrunesc rigorile postului pentru că sunt nevertebrate care nu au sânge cald. Chiar există duhovnici care le permit credincioșilor să le consume, urmând exemplul unor monahi de la Muntele Athos, care le mănâncă în post, sâmbăta și duminica.
Totuși, vocile conservatoare din Biserica Ortodoxă Română spun că nu sunt necesare, de vreme ce este o perioadă de penitență trupească și sufletească.
În acest caz, fructele de mare sunt asimilate peștelui, așadar sunt rezervate celor care postesc strict pentru zilele de dezlegare. În Postul Mare, mai e una singură- pe 28 aprilie, când e sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim.
Postul alimentar are sensul lui, care nu trebuie subestimat, spun reprezentanții Patriarhiei Române, dar acesta nu e superior celui lăuntric și nici eficace dacă e rupt de postirea de răutate, invidie, bârfă și orice altceva rănește și distruge relația noastră cu ceilalți.
47% dintre românii de la oraș spun că postesc
Oricum, Sfântul Sinod nu a luat o decizie anume în acest sens, așadar, în ochii Bisericii contează mai mult abstinența de la invidie și gânduri rele.
”- Cu postul ăsta mai și slăbim, ne mai și curățăm un pic.
- E nevoie?
- E un pic de burtică, da. Eu încă nu pot ține un post cap-coadă, dar încerc!”.
”Eu vreau o ciorbă de fasole, mazăre și mai vreau și o salată de varză”.
”Urzici aveți? Auziți, are și urzici, spanac are...”.
Potrivit unui studiu recent, 47 la sută dintre românii din mediul urban declară că postesc. E drept, 4 din 10 persoane privesc postul doar ca pe un exercițiu de voință.
”- Facem ”intermitent fasting”, post intermitent, unii dintre noi.
- Adică nu mâncați o perioadă din zi.
- Da, dar asta din motive de... să ne simțim mai sănătoși”.
Unii tineri spun că respectă de mici obiceiul, după exemplul părinților.
”Pentru că ei cred în Dumnezeu!”.
Sursa: Pro TV
Etichete: romani, Patriarhia Română, postul pastelui, fructe de mare,
Dată publicare:
09-04-2024 19:32