TRADITII, OBICEIURI SI SUPERSTITII DE PASTE. Ce se spune ca trebuie sa faci ca sa-ti mearga bine de Paste
Esti superstitios? Nu stii ce trebuie si ce nu trebuie sa faci in zilele de Sarbatoare? Vrei sa ai noroc si sa iti mearga bine? Traditii sunt nenumarate. Mai jos gasesti o parte din ele.
Oul rosu de Paste este pazitorul casei, cel putin asta cred maramuresenii. Unii sateni pun ouale rosii la ferestre pentru ca in acest fel casa sa le fie aparata de rele. Ouale trebuie lasate sa faca viermi, fiind semn de bogatie. Se spune ca daca pana la Sarbatoarea Inaltarii Domnului oul crapa si face viermi, lumea e fericita pentru ca inseamna ca acea casa va avea prosperitate.
Ouale trebuie vopsite in Joia Mare. Orice lucru gospodaresc facut in casa vinerea este pacat si aduce ghinion, de aceea ouale trebuie vopsite in Joia Mare. Este obligatorie si spovedania, pentru ca Pastele trebuie sa te prinda cu sufletul curat.
Oul rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Biblia spune ca Maica Domnului a asezat un cos cu oua langa crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si acestea s-au inrosit de la sangele curs din ranile lui Iisus. Se spune ca raul nu va putea invinge pe Pamant atata timp cat va fi sarbatorita Invierea Domnului si vor continua sa se vopseasca oua rosii in amintirea jertfei lui Iisus Hristos.
Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.
Inainte de a merge la Slujba de Inviere sau in prima zi de Paste, dis-de-dimineata, se spune ca e bine ca toti ai casei sa se spele in apa in care aseaza un ou rosu si o moneda de argint, iar, dupa caz, un fir de busuioc pentru a fi sanatosi tot anul. Astfel toti cei care isi spala fata cu aceasta apa vor fi tari ca banul, frumosi ca oul si cautati ca busuiocul.
E bine ca din primul ou ciocnit sa manance toata familia, pentru a fi mereu impreuna. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de catre capul familiei. Tot acesta il curata si il taie in atatea felii cati membri are familia respectiva. Fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata
Ouale se ciocnesc in ziua de Pasti doar de catre barbati, potrivit traditiei. Mamele, bunicile si surorile care in Saptamana cea Mare intra in biserica trebuie sa aibe capul acoperit de-o naframa neagra. Legenda spune ca pe cel care tine postul negru in Vinerea Mare nu-l va durea niciodata capul si va afla cu trei zile inainte cand va muri.
Cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nicio buba, friguri sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor.
Bucate sfintite la slujba de Inviere:
- ouale curatite - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi;
- slanina e folosita la mai multe leacuri: se ung ranile si daca se imbolnaveste vreun om si mananca slanina acesta se vindeca. Daca cineva e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina;
- hreanul - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor;
- sarea se foloseste la sfintirea fantanilor;
- cuisoarele sunt bune pentru dureri de masele;
- faina: se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece;
- usturoiul sfintit (pus in pamant) nu se strica; serveste la alungarea strigoilor de la casa si se ung usile grajdurilor cu el, iar la nevoie se da si pe oamenii bolnavi;
- samanta de busuioc: cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii, iar de taciune fuge dracul.
Etichete: obiceiuri, oua rosii, paste, slujba de inviere, tradiții,
Dată publicare:
