Ce mâncau înainte țăranii români ”cel puțin 185 zile pe an”. ”Cu un zel de nedescris”

784616983 1773697450749313 3830967027982241434 n
ISSEE/ Imago Romaniae

Țăranii români de acum mai bine de un secol mâncau cel puțin jumătate pe an numai mâncare de post și făceau asta chiar ”cu un zel de nedescris”, se arată într-o notă lucrare medicală din 1895 citată de Institutul de Studii Sud-Est Europene. 

Țăranii români de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea aveau un regim alimentar atât de sărac, încât până și cerșetorii din Occident mâncau mai bine ca ei, aprecia doctorul D.D. Niculescu în lucrarea ”Alcoolismul în România”, publicată în 1895, din care citează Institutul de Studii Sud-Est Europene.  

Doctorul arăta că țăranul român mânca foarte rar carne, atât din cauza sărăciei, dar și a posturilor religioase, pe care le ținea ”cu un zel de nedescris”.

Dacă vom trece la nutrimentul țăranului român, vom vedea că el este compus astfel încât nu poate să fie invidiat nici de cerșetorul din Occident. Carnea nu apare decât foarte rar pe masa țăranului, în zile de mare sărbătoare, și aceasta pe de parte din cauza sărăciei, pe de alta din cauza postului”, scrie D.D. Niculescu în cartea sa din 1895.

Pâine și carne mâncau doar cei bogați și la ”zile mari”

Niculescu oferă și meniul extrem de sărac urmat de țăranii români, cu precizarea că doar cei mai bogați își permiteau ouă, lactate sau carne la ”zile mari”.

Cel puțin 185 zile pe an, cât țin posturile, el nu mănâncă decât mămăligă, legume fierte în apă, fructe, puțin pește sărat, foarte rareori proaspăt, așa încât din cauza acestor prescripțiuni ale religiei noastre, prescripțiuni pe care ei le observ, cu un zel de nedescris, se slăbesc în mod destul de simțitor. În zilele care nu sunt de post, unii din ei, care sunt mai cu dare de mână, mai mănâncă ouă, brânză, lapte și la zilele mari pâine și carne“, mai spune doctorul D.D. Niculescu în lucrarea sa, ”Alcoolismul în România”.

Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE) al Academiei Române, reînființat în 1963, sub direcția lui Mihai Berza, este succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914 și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Țărani care fac must și țuică, în clipul de promovare a României de pe BBC. Vezi imaginile difuzate în toată lumea VIDEO

Ministrul Turismului, Ştefan Radu Oprea, a publicat, duminică, cel de-al treilea clip de promovare a României la BBC. Acesta se intitulează ”Toamna” şi cuprinde imagini suprinse în acest anotimp.

 

Imagine inedită cu Gheorghe Hagi și Gabi Balint: “Doi țărani foști fotbaliști”. FOTO

Gabi Balint a postat pe Facebook o imagine inedită cu el și Gheorghe Hagi. Cei doi sunt îmbrăcați în costume populare.

ANAF a amendat cu 30.000 de lei țărani care vindeau fructe în fața casei. Șeful ANAF, despre inspectori: Îmi este rușine

Președintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuș, i-a desființat pur și simplu pe inspectorii din Deva care au amendat țăranii ce vând fructe în fața casei, spunând despre aceștia că sunt nemernici și că îi este rușine să lucreze cu ei.  

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.